Forum TotiEgali.ro

General Category => Accesul la educatie => : VictorIulian August 01, 2011, 07:30:21 AM



: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: VictorIulian August 01, 2011, 07:30:21 AM
Oricine are acces la educatia de baza in Romania, idiferent de etnie. Singurul impiediment il constituie parintii copiilor.

Cine spune altceva minte grav. Exista vreo scoala care nu primeste copii de o anumita etnie? Eu cred ca nu. Toti am avut colegi in clasele mici, care au abandonat scoala pe parcurs, mai mult din motive familiale.

Argumentele sociale si financiare nu stau in picioare cel putin cand vine vorba de accesul la educatia primara (scoala generala). Inca mai sunt scoli, sa le folosim cat le mai avem.

Inca ceva: SA NU MAI INVENTAM PROBLEME CARE NU EXISTA. Avem destule probleme reale.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: route66 August 02, 2011, 07:13:04 AM
@VictorIulian  Ai perfecta dreptate , insa as putea sa adaug si copii in aceasta problema  . Au trecut ani buni de cand am terminat liceul , si imi dau seama ca a disparut aproape complet dorinta lor de evolutie , de a fi mandru ca citesti o carte sau ai o medalie olimpica la gat . Scoala ,pt ei , a ajuns o corvoada, un “impediment” in urmarea carierei lui mutu sau a monicai columbeanu  .Iar ei , sa fim seriosi , nu au fost cine stie ce premianti .  Aici este ,in parte si vina parintilor , DAR intr-un imens procentaj si al mass mediei , ce a ajuns sa promoveze f salbatic aceste “produse “ ale societatii romanesti , si sa le dea drept model pt toti . In afara tarii , sportul , moda , clubbingul , sunt pasiuni , hobbyuri ce te ajuta sa te relaxezi  DUPA o sapt lunga . Aici , reprezinta deja un mod de viata !!!
Asta , pe langa problema mentionata de tine , si iata de ce peste 50% au picat bacul ! BACUL !!! Ceea ce reprezinta un examen de bun simt , ce iti verifica cunostintele generale , s-a transformat intr-o adevarata provocare , unde toti vor sa copieze doar doar sa ia un 5 / 6 ! Ce pretentii sa avem de la ei sa mearga la o facultate , (nici nu pomenesc de Drept sau Medicina ) , macar o Romana-Americana , cand ei nu pot sa citeasca o carte ? Sau sa termine 12 clase ?
Ar trebui sa schimbam sistemul de valori incurajat in tara , sa schimbam mass-media complet , sa marim salariile profesorilor ( astfel incat sa fie fericiti sa ii invete , caci vor avea o alta mentalitate  cand vor sti ca nu mor de foame ), sa “laudam”educatia , sa stim sa promovam valorile intelectuale mai bine si sa speram ca se va schimba ceva ….


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: shtephanutz August 10, 2011, 09:42:31 AM
Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania. Mai corect cred ca ar fi ‘Accesul la educatie este liber, dar usor ingradit in Romania’. Faptului ca exista o scoala ‘undeva’ in centrul unui cerc cu raza de 15-20 km care poate primi copii i se poate asocia sintagma ‘invatamant liber’, dar i se asociaza mai greu sintagma ‘invatamant neingradit’. Pentru ca este ingradit de lipsa cailor de acces, de timpul prea mare pe care ar trebui sa il parcurga cineva pana la acea scoala, de cele mai multe ori de lipsa manualelor sau chiar a usilor de la salile de curs sau acoperisului de deasupra. Nu spun neaparat ca este ceva voit, dar asa se intampla la noi. In ciuda bunelor noastre intentii nu ies lucrurile cum trebuie. Nu putem vorbi de invatamnt neingradit in secolul XXI cand exista sute de km patrati fara electriciate. Pe langa indolenta parintilor (explicabila prin propria lor lipsa de educatie) si pe langa indolenta copiilor (lipsa modelelor, lipsa motivatiei de a invata – de ce sa stai 25 de ani prin scoli ca sa faci chirurgie, spre exemplu, pentru a castiga 1000 si ceva de roni pe luna, lipsa unui sistem de valori la nivelul intregii societati, lipsa celor sapte de ani de acasa, etc.) mai avem de a face cu cea mai periculoasa indolenta – aceea a statului, indolenta de sistem. Nu sunt adeptul unui stat social, dar orice tara din lumea aceasta se ingrijeste prioritar de doua domenii - sanatate si educatie, pentru ca acestea doua iti asigura existenta ca stat in prezent si viitor. Daca facem ceva astazi pentru o schimbare in bine, avem sansa sa vedem rezultate peste vreo 25-30 de ani. Dar de ce sa facem ceva pentru 25-30 de ani, pentru ca noi gandim oricem actiune doar din 4 in 4 ani. Ca astia suntem si atat putem.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: VictorIulian August 13, 2011, 07:34:32 PM
route66 multumesc pentru completari.

Urma sa ajung si acolo dar nu am mai reusit.

Cand a inceput "criza" asta financiara eu sincer m-am bucurat. Familia mea nu o duce extraordinar de bine din punct de vedere financiar dar nu asta e problema.

M-=am bucurat pentru ca m-am gandit eu, ca vor disparea bisnitarii si toti astia care fac diverse combinatii si care isi fac veacul prin cluburi ca mod de viata si ca oamenii de cultura, adevaratele valori ale unei societati vor fi apreciati si isi vor reocupa locul pe care il merita in societate.

Acest lucru nu se intampla, pentru ca aceasta criza nu este una adevarata, iar societatea supravietuieste si trece de ea fara schimbari majore. Dam afara niste bugetari, luam niste credite si cam atat supravietuim.

Nu necesita schimbari dramatice si fundamentale. Daca s-ar petrece aceste chimbari dintr-o necesitate reala de reforma lucrurile ar sta cu totul altfel.

Intre timp, las-o ba ca merge asea


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: nohate February 09, 2012, 03:50:27 PM

   Nu cred ca oricine are acces neingradit si liber la educatie in Romania. Nu numai ca stau foarte bine in picioare argumetele financiare si sociale dar, fara ele nu poti sa iei in calcul ideea accesului la scoala de orice ciclu.  E absolut limpede ca daca nu ai ce sa mananci tu si cu ce sa-ti cresti copii, nu iti este deloc la indemana sa ii dai la scoala. Da, pe hartie scoala este gratuita dar realitatea este cu totul alta. Gratuit este sa intri si sa stai in banca dar sunt atatea lucruri pe care parintii trebuie sa le plateasca pt copiii lor( de la gheozdan, stilou nu stiu de care, uniforma,caiet de exercitii – am nepot in clasa a 3a si nu este deloc gratuit invatamantul). Pentru oamenii care isi fac griji pentru ca nu au ce manca a2a zi nu le poti spuna sa creada, in educatie. Educatia este o investitie pe termen lung e foarte greu ca niste oameni care la randul lor poate nu au mers la scoala sa faca investitia asta, sa creada in ea fara a avea sprijin.
Si da eu cred, eu stiu, eu am simtit ce insemana discriminare. Copilul saracacios imbracat care poate are dificultati de limba pt ca  probabil acasa vorbeste romanes, si la scoala se confrunta cu o alta limba nu cred ca este incurajat de profesor sa-si depasesca conditia. Inca se mai intampla ca romii sa stea in ultima banca, sa simta rusine ca nu sunt la fel ca ceilalti copii. Iar acasa  putem sa vorbim de alte obstacole cum ar fi: parintii care nu isi pot ajuta niciodata copii la teme de vreme ce ei poate nu stiu sa citesca.  Iar parintii, profesorii au un rol crucial in a face un copil sa creada, in investitia asta numita educatie.  Ma bucur ca am auzit de un program de afterschool unde copii saraci pot participa. Asadar, Andreea fetita roma de 6 ani are nevoie de sprijinul acelui program. Mama ei nu stie sa scrie sau sa citesca dar a rugat pe cineva sa o ajute sa o inscrie pe fata ei.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Crisstina February 23, 2012, 04:44:41 PM
Nohate, ceea ce spui tu se intampla oricarui copil care are o situatie materiala slaba, nu numai copiilor de etnie rroma. Iar cu elevul care acasa vorbeste romanes si la scoala alta limba...hmmm...aici e un pic greseala parintilor. Trebuie sa ne gandim si la faptul ca in Romania lb materna este romana, asa ca nu e vina scolii ca acel copil nu se integreaza din punct de vedere al limbii pe care o cunoaste. Parintii stiu lb romana, consider ca din moment ce il dau la scoala pot sa si vorbeasca in lb romana cu el acasa, nu numai in romanes. Daca un invatator are un copil de etnie rroma in clasa, nu cred ca l-ar ignora..Si consider la fel pentru toate minoritatile din Romania, nu numai pentru copiii pe etnie rroma. Dar asta e doar parerea mea.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Marieta May 10, 2012, 07:59:49 AM
Sunt multi copii care nu mai vin la scoala din pacate. Nu penru ca nu ar avea accces, din contra, toti au "sanse" egale, dar nu-si mai permt sa vina. Nu au bani sa faca naveta, nu au ce sa imbrace, nu au ce sa manance, trebuie sa aiba grija de bunici, de frati... Parintii sunt in strainatate, nu lucreaza sau nu le pasa!


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Monica-Gabriela May 10, 2012, 02:56:50 PM
Aş dori să completez puţin sintagma ta...accesul la educaţie, în România de azi, COSTĂ!!! Ar trebui să se renunţe la ideea că învaţământul în România este GRATUIT! Să fim serioşi, nu este gratuit. Aşa cum s-a punctat mai sus, pentru unii dintre elevi, mai bine zis pentru părinţii lor, costurile sunt foarte mari şi uneori greu sau imposibil de suportat. Bursele alocate nu sunt suficiente şi nu vizează toate categoriile sociale. Am citit cu stupoare Ordinul publicat în MO nr. 768/01.11.2011 privind aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, referitor la bursele sociale: se acordă elevilor orfani de ambii părinţi (articolul 13, litera a). Această modificare spune multe despre cei care evaluează şi stabilesc aceste criterii. Înainte era suficient să fi orfan doar de un părinte, acum, de ambii. Mă întreb ce mai urmează...


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Maya May 11, 2012, 08:18:16 AM
Bursele se acorda in limita fondurilor alocate..adica desi tu te incadrezi in categorii, daca nu mai exista fonduri nu iei nicio bursa:)) Numai in Romania-tara tuturor posibilitatilor se poate intampla asta


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Monica-Gabriela May 14, 2012, 07:59:43 AM
Ai dreptate Maya. Din nefericire, aceste burse, fie ele de merit sau sociale se acordă în limita fondurilor disponibile, respectiv a bugetului aprobat pe fiecare sector în parte, în cazul Bucureştiului şi pe fiecare sat/localitate în restul ţării. Ceea ce mi se pare că denotă o inegalitate în acordarea acestor burse este că, spre exemplu, un copil de la o şcoală din Bucureşti, cu media generală 9,80, poate lua bursă de merit iar un alt copil, cu aceeaşi medie generală, din altă localitate, nu va lua aceasta bursă pentru ca acea şcoală nu a primit suficiente fonduri de la bugetul local (pentru că de acolo vin banii). Unde este egalitatea de şanse aici? Nu este...


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Marieta May 18, 2012, 12:22:33 PM
Consider ca în primele luni dupa decembrie 1989,politicile educationale au intrat într-un amplu proces de schimbare si reformulare.Toate s-au dovedit a fi de natura psihologica,cerute de actorii principali(elevi,studenti,cadre didactice,personal auxiliar,etc.) care descopereau o noua societate.Au fos 848i812i t luate astfel,unele decizii,de moment,practic din nevoia de schimbare care ulterior s-au dovedit a fi neinspirate:


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: mpaduretu June 06, 2012, 03:42:34 PM
Conform Constitutiei asa este. Dar conform realitatilor sociale situatia este alta si este foarte grava. Exact ca in versurile urmatoare:
"Si una e aceea ca inca la tara
Nu-i scoala facuta cum e la oras,
Ca fiul taranului totusi nu poate
Intra-n facultati cu acelasi curaj...

Eu stiu cate lucruri in tara sunt gata
Si cate vor fi daca suntem cuminti,
Dar una e daca director e tata
Si alta e daca-i taran de la Vint..." (Adrian Paunescu, Nevoi sociale)


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: emma July 02, 2012, 12:19:39 PM
Teoretic , da, toti au acces la educatie. Tot teoretic invatamantul este gratuit in Romania. In practica insa nu este chiar asa. Cati copii nu au acces la scoala din cauza saraciei, cate scoli nu s-au desfintat, cati copii nu sunt nevoiti sa fie zilnic maratonisti pentru a ajunge la scoala infruntand pericole. Sunt copii care nu au acte- certificat de nastere- deci nu pot fi inscrisi. Gratuitate iar un cuvant frumos; dar cat costa manualele, rechizitele, o gramada de fonduri ale scolii, clasei etc., sa platim paza scolii, femeia de serviciu, sa contribuim la crucea rosie etc.
Asta este o mare problema in Romania: in teorie totul este perfect, minunata, in practica lipseste !!!
Din pacate problema nu-i de acum, este veche !


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Maya April 30, 2013, 09:12:51 AM
Ar trebui sa se acorde o suma mai mare elevilor ce provin din familii cu venituri mici. Dar aceasta suma sa fie verificata si sa fie alocata in totalitate copiilor.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: Catinca H. June 12, 2013, 12:16:28 PM
Problema este ca nu poate fi verificat cum se cheltuie banii aia, chiar daca s-ar aloca o suma mai mare. Se cunosc cazurile in care parintii risipesc banii pe care copiii ii primesc...


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali December 19, 2013, 03:06:34 PM
O scoala din Capitala a fost sanctionata pentru discriminare. A vrut sa formeze o clasa "de elita"

Dupa ce a incercat sa imparta elevii in functie de capacitatile lor, conducerea unei scoli din Bucuresti a fost acuzata de discriminare si amendata.
Mai multi parinti s-au plans Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, suparati ca elevii au fost departajati, iar cei care au intrat intr-o clasa de elita vor face carte, iar restul, nu.

Discutia porneste de la cele trei clase a V-a a caror soarta a fost hotarara la inceputul acestui an scolar. Una dintre ele a fost transformata in clasa intensiva de engleza, iar in cazul celorlalte doua conducerea scolii a hotarat sa le departajeze printr-un examen de matematica. Astfel incat o parte dintre elevi sa studieze la clasa de elita, iar ceilalti in clasa de nivel mediu.

O hotarare pe care la inceput parintii au agreat-o. Pe parcurs, insa, au aparut nemultumiri.

"Traditia acestei scoli este sa imparta acesti elevi intr-o clasa de elita (clasa buna) si restul ( clasa mai putin buna). Ni s-a adus la cunostinta ca doar acesti elevi vor fi pregatiti pentru concursuri si olimpiade, doar ei se vor bucura de cei mai buni profesori, spun parintii. Cu primii se vor rezolva 10 probleme, iar restul vor face mult mai putin, fiind lasati in ritmul lor, ca nu toata lumea este facuta sa invete carte", se precizeaza in plangere.

Parintii au facut plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, iar institutia a sanctionat scoala 81 din Bucuresti, dupa ce directoarea nu a putut contrazice cu probe spusele parintilor.

Alexandru Vasile, membru Colegiul Director CNCD: "Din punctul de vedere al procesului educational, strict de acest aspect ne-am legat si al dreptului la educatie al fiecarui copil. Este o fapta de discriminare, este o fapta contraventionala pe baza ordonantei 137 pentru care a si fost amendata contraventional in cunatum de 1.000 de lei".

Directoarea scolii nu a dorit sa comenteze situatia. Inspectoratul Scolar face si el verificari.

Constantin Traistariu, inspector general ISMB: "Initierea unei testari mi se pare ilegala si nepedagocica. Intr-o clasa normala, copiii sunt diferentiati, insa in interiorul clasei apare concurenta si atunci cel care este cel mai bun devine un fel de motor al clasei respective, ori in momentul in care am luat clase fara motoare nu mai apare aceasta concurenta".

O situatie similara este pe cale sa se intample si in Bacau, unde o profesoara vrea sa propuna o noua metoda didactica, numita metoda performantelor diferentiate. Concret, femeia vrea sa le predea elevilor si sa ii testeze in functie de capacitatea fiecaruia.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali December 19, 2013, 03:22:08 PM
http://discriminare.md/minoritatile-etnice-cer-predarea-calitativa-a-limbii-romane-in-scolile-alolingve/

Minoritățile etnice cer predarea calitativă a limbii române în școlile alolingve

Oxana Gumennaia este vorbitoare de limba rusă dar a ales să învețe la colegiu în limba română pentru a putea mai ușor învăța limba de stat. La absolvirea liceului știa doar câteva noțiuni de bază, dar a trecut cu brio examenul pentru că știa un cântec în română. Oxana activează ca psiholog la liceul ”Petru Motvilă” și consideră că nici acum metodele de predare nu sunt eficiente.

Oxana, cum reușesc moldovenii vorbitori de rusă să învețe și să vorbească limba română?
Oxana Gumennaia: Vorbitorii de rusă vorbesc româna rău. Aceștia încep să o posede bine când pleacă să-și facă studiile în România. Din experiența mea, cei care studiază în româna în Republica Moldova o vorbesc mai puțin corect, inclusiv și eu. Am absolvit colegiul în limba română, dar vezi și tu că nu o vorbesc foarte bine.

Natalia Ghilașcu: De ce ai ales să înveți la colegiu în română? Nu erau locuri în grupuri cu predare în rusă?
Oxana Gumennaia: Am ales intenționat această opțiune ca să învăț mai ușor limba română, deoarece după absolvirea școlii n-am avut cunoștințe suficiente, cuvinte de bază: ”pâine”, ”lapte„, ”la revedere”, „bună ziua”. Am susținut examenul la limba româna pentru că știam să cânt ”De ce nu-mi vii” și profesoara a fost mulumită. N-am avut atunci cunoștințe despre teorie, ortografie, gramatică.

Natalia Ghilașcu: La colegiul de medicină ai avut posibilitatea să studiezi în clasele ruse?
Oxana Gumennaia: Da, dar am indicat în cererea de admisie că vreau să studiez în grupa cu predare în română.

Natalia Ghilașcu: Cum crezi, de ce cursurile de limba română nu sunt eficiente?
Oxana Gumennaia: Am impresia că, deși trăim într-o societate vorbitoare de română, metodele de predare nu sunt complete. Curricula este una foarte complexă, elevii încep să învețe limba româna din clasa a II-a, însă lecțiile nu sunt ajustate la psihologia copilului.

În ceea ce privește cursurile predate pentru adulți, am o cunoscută venită din Rusia, dânsa a frecventat cursurile de română, dar nu i-au fost de folos. Engleza a învățat-o, româna – nu. Nu cred că studierea limbii engleze este mai ușor de învățat. Ea nu a avut prejudecăți ca vorbitorii de rusă care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, de gen am trăit în Uniunea Sovietică, de ce ar trebui s-o învățăm? Soțul ei este vorbitor de română și a încercat să studieze limba, dar nu i-a reușit aici. Metodele de predare nu sunt corecte.

Natalia Ghilașcu: Cum ai reușit să înveți în cele din urmă limba română?
Oxana Gumennaia: Am avut o conversație cu o prietenă care plecase în Canada. I-am povestit cât de nemulțumită eram de faptul că trebuie să învăț româna, și dânsa mi-a răspuns că ar fi de mirare dacă ar fi încercat să se plângă acolo că trebuie să învețe engleză sau franceză. M-a întrebat ”unde trăiești?” Și asta m-a ajutat.

La început mi-a fost greu. Am învățat la colegiu trei ani, primele trei luni erau de coșamar. Am avut noroc că erau disponibile cărți identice în româna (chiar și în grafia chirilică) și rusă. Învățam pe de rost, uneori neînțelegând sensul. Iar peste trei luni am început să înțeleg această limbă, să fac conexiuni între fraze. N-am învățat niciodată gramatica, de aceea comit erori. Cel puțin nu am probleme să o înțeleg, chiar dacă nu construiesc fraze corecte, pot să mă înțeleg cu oamenii care deloc nu vorbesc rusă.

foto: evz.ro

foto: evz.ro
Natalia Ghilașcu: Ai avut vreodată dificultăți să-ți căuți un loc de muncă din motiv că nu știi limba română?
Oxana Gumennaia: Nu, am absolvit colegiul în româna și m-am angajat în calitate de medic la un izolator de detenție. Am avut probleme când trebuia să fiu promovată în poziția de șef al serviciului de psihologie. În același timp, am avut probleme și din cauza persoanei responsabile pentru cadre căreia nu-i plăcea să fie promovate femei, aceasta a insinuat că nu cunsc româna. I-am spus șefului că am absolvit colegiul în româna, că știu limba, știu scriu acte în româna. Ca rezultat, problema a fost rezolvată.

Natalia Ghilașcu: Prietenii tăi se confruntă cu problema de angajare pentru că nu cunosc limba română?
Oxana Gumennaia: Cei care lucrează individual sau sunt freelanceri, nu s-au ciocnit cu astfel de probleme, dar cel mai des se angajează prin intermediul cunoștințelor, daca activitatea nu presupune interacțiunea cu publicul. Cei care lucrează la Serviciul de Urgență și nu cunosc limba română, se înțeleg prin semne.

Cei mai învârstă de 40 de ani au o mare dificultate de integrare. Acum, dacă se dorește obținerea unui loc de muncă serios, necunoașterea limbii de stat nici nu este pusă în dicuție, pentru că trebuie să știi și româna, și rusa, și engleza.

Natalia Ghilașcu: Ai avut careva incidente neplăcute cu majoritatea moldovenilor care vorbesc limba româna?
Oxana Gumennaia: Tatăl meu este ucrainean, mama este moldoveancă. De obicei, nu provoc discuții despre politică, mai ales cu cei care optează pentru unirea Moldovei cu România, pentru că de obicei, aceste conversații nu duc niciodată la bine. Copilul meu învață limba română mai ușor decât mine, cred că cu timpul, vorbitorii de limba rusă se vor integra mai bine dacă se dorește acest lucru.

Natalia Ghilașcu: Ce recomandări ai avea pentru promovarea politicilor lingvistice în Moldova?
Oxana Gumennaia: O cunoștință din Taraclia nu cunoaște deloc limba română. Nu-mi imaginez că peste 5 ani o vor cunoaște, pentru că nu sunt disponibile cursuri de limbă româna, dar și metodele de predare sunt ineficiente. Actuala Lege cu privire la funcționarea limbilor este destul de bună, nu trebuie să fie inventate ale legi, doar că trebuie să se încurajeze predarea limbii de stat și îmunătățierea metodelor de predare.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali January 17, 2014, 10:15:55 AM
http://www.wall-street.ro/articol/Social/148998/ministerul-educatiei-amendat-de-cncd-din-cauza-discriminarii-intr-un-liceu.html

Ministerul Educatiei, amendat din cauza discriminarii intr-un liceu

Ministerul Educatiei a fost amendat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), cu 1.000 de lei, in urma refuzului unui colegiu din Capitala de a transfera la clasa sportiva trei elevi, ai caror parinti nu doreau sa ii inscrie si in clubul sportiv al liceului.

Colegiul National "Emil Racovita" din Capitala si Ministerul Educatiei Nationale (MEN) au fost reclamate la CNCD de parintii a trei elevi care studiaza in unitatea de invatamant.

Colegiul director al CNCD a discutat cele trei sesizari, ce au avut drept obiect refuzul transferului copiilor petentilor, care fac sport de performanta, la clasa sportiva a Colegiului National "Emil Racovita" din Bucuresti, deoarece parintii nu vor sa ii inscrie si in clubul sportiv al liceului, elevii fiind deja legitimati la un club sportiv privat, scrie Mediafax.

Colegiul director a constatat ca acest refuz incalca dreptul la educatie si constituie o fapta de discriminare potrivit articolului 2, alineatul 1, coroborat cu articolul 11, alineatul 1, din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Astfel, CNCD a aplicat Ministerului Educatiei Nationale sanctiunea amenzii contraventionale in valoare de 1.000 lei.

Articolul 2, alineatul 1, din OG nr. 137/2000 defineste discriminarea drept "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice".

Potrivit articolului 11, alineatul 1, din ordonanta, constituie contraventie "refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educatie de stat sau privat, la orice forma, grad si nivel, din cauza apartenentei acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza".







: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali January 20, 2014, 10:09:45 AM
http://discriminare.md/minoritatile-etnice-cer-predarea-calitativa-a-limbii-romane-in-scolile-alolingve/

Minoritățile etnice cer predarea calitativă a limbii române în școlile alolingve

Oxana Gumennaia este vorbitoare de limba rusă dar a ales să învețe la colegiu în limba română pentru a putea mai ușor învăța limba de stat. La absolvirea liceului știa doar câteva noțiuni de bază, dar a trecut cu brio examenul pentru că știa un cântec în română. Oxana activează ca psiholog la liceul ”Petru Motvilă” și consideră că nici acum metodele de predare nu sunt eficiente.

Oxana, cum reușesc moldovenii vorbitori de rusă să învețe și să vorbească limba română?
Oxana Gumennaia: Vorbitorii de rusă vorbesc româna rău. Aceștia încep să o posede bine când pleacă să-și facă studiile în România. Din experiența mea, cei care studiază în româna în Republica Moldova o vorbesc mai puțin corect, inclusiv și eu. Am absolvit colegiul în limba română, dar vezi și tu că nu o vorbesc foarte bine.

Natalia Ghilașcu: De ce ai ales să înveți la colegiu în română? Nu erau locuri în grupuri cu predare în rusă?
Oxana Gumennaia: Am ales intenționat această opțiune ca să învăț mai ușor limba română, deoarece după absolvirea școlii n-am avut cunoștințe suficiente, cuvinte de bază: ”pâine”, ”lapte„, ”la revedere”, „bună ziua”. Am susținut examenul la limba româna pentru că știam să cânt ”De ce nu-mi vii” și profesoara a fost mulumită. N-am avut atunci cunoștințe despre teorie, ortografie, gramatică.

Natalia Ghilașcu: La colegiul de medicină ai avut posibilitatea să studiezi în clasele ruse?
Oxana Gumennaia: Da, dar am indicat în cererea de admisie că vreau să studiez în grupa cu predare în română.

Natalia Ghilașcu: Cum crezi, de ce cursurile de limba română nu sunt eficiente?
Oxana Gumennaia: Am impresia că, deși trăim într-o societate vorbitoare de română, metodele de predare nu sunt complete. Curricula este una foarte complexă, elevii încep să învețe limba româna din clasa a II-a, însă lecțiile nu sunt ajustate la psihologia copilului.

În ceea ce privește cursurile predate pentru adulți, am o cunoscută venită din Rusia, dânsa a frecventat cursurile de română, dar nu i-au fost de folos. Engleza a învățat-o, româna – nu. Nu cred că studierea limbii engleze este mai ușor de învățat. Ea nu a avut prejudecăți ca vorbitorii de rusă care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, de gen am trăit în Uniunea Sovietică, de ce ar trebui s-o învățăm? Soțul ei este vorbitor de română și a încercat să studieze limba, dar nu i-a reușit aici. Metodele de predare nu sunt corecte.

Natalia Ghilașcu: Cum ai reușit să înveți în cele din urmă limba română?
Oxana Gumennaia: Am avut o conversație cu o prietenă care plecase în Canada. I-am povestit cât de nemulțumită eram de faptul că trebuie să învăț româna, și dânsa mi-a răspuns că ar fi de mirare dacă ar fi încercat să se plângă acolo că trebuie să învețe engleză sau franceză. M-a întrebat ”unde trăiești?” Și asta m-a ajutat.

La început mi-a fost greu. Am învățat la colegiu trei ani, primele trei luni erau de coșamar. Am avut noroc că erau disponibile cărți identice în româna (chiar și în grafia chirilică) și rusă. Învățam pe de rost, uneori neînțelegând sensul. Iar peste trei luni am început să înțeleg această limbă, să fac conexiuni între fraze. N-am învățat niciodată gramatica, de aceea comit erori. Cel puțin nu am probleme să o înțeleg, chiar dacă nu construiesc fraze corecte, pot să mă înțeleg cu oamenii care deloc nu vorbesc rusă.

foto: evz.ro

foto: evz.ro
Natalia Ghilașcu: Ai avut vreodată dificultăți să-ți căuți un loc de muncă din motiv că nu știi limba română?
Oxana Gumennaia: Nu, am absolvit colegiul în româna și m-am angajat în calitate de medic la un izolator de detenție. Am avut probleme când trebuia să fiu promovată în poziția de șef al serviciului de psihologie. În același timp, am avut probleme și din cauza persoanei responsabile pentru cadre căreia nu-i plăcea să fie promovate femei, aceasta a insinuat că nu cunsc româna. I-am spus șefului că am absolvit colegiul în româna, că știu limba, știu scriu acte în româna. Ca rezultat, problema a fost rezolvată.

Natalia Ghilașcu: Prietenii tăi se confruntă cu problema de angajare pentru că nu cunosc limba română?
Oxana Gumennaia: Cei care lucrează individual sau sunt freelanceri, nu s-au ciocnit cu astfel de probleme, dar cel mai des se angajează prin intermediul cunoștințelor, daca activitatea nu presupune interacțiunea cu publicul. Cei care lucrează la Serviciul de Urgență și nu cunosc limba română, se înțeleg prin semne.

Cei mai învârstă de 40 de ani au o mare dificultate de integrare. Acum, dacă se dorește obținerea unui loc de muncă serios, necunoașterea limbii de stat nici nu este pusă în dicuție, pentru că trebuie să știi și româna, și rusa, și engleza.

Natalia Ghilașcu: Ai avut careva incidente neplăcute cu majoritatea moldovenilor care vorbesc limba româna?
Oxana Gumennaia: Tatăl meu este ucrainean, mama este moldoveancă. De obicei, nu provoc discuții despre politică, mai ales cu cei care optează pentru unirea Moldovei cu România, pentru că de obicei, aceste conversații nu duc niciodată la bine. Copilul meu învață limba română mai ușor decât mine, cred că cu timpul, vorbitorii de limba rusă se vor integra mai bine dacă se dorește acest lucru.

Natalia Ghilașcu: Ce recomandări ai avea pentru promovarea politicilor lingvistice în Moldova?
Oxana Gumennaia: O cunoștință din Taraclia nu cunoaște deloc limba română. Nu-mi imaginez că peste 5 ani o vor cunoaște, pentru că nu sunt disponibile cursuri de limbă româna, dar și metodele de predare sunt ineficiente. Actuala Lege cu privire la funcționarea limbilor este destul de bună, nu trebuie să fie inventate ale legi, doar că trebuie să se încurajeze predarea limbii de stat și îmunătățierea metodelor de predare.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali January 31, 2014, 10:18:00 AM

Absolvenții cu dizabilități mintale, singuri în fața provocărilor de a-și continua studiile

Mulți dintre copiii cu probleme de sănătate mintală din Moldova îşi trăiesc viaţa închise între pereții școlilor internat, departe de ochii lumii. Peste geamul școlii rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, fiecare copil este special în felul său.

Alina a absolvit școala, dar așa și nu a reușit să se integreze. Mai trece uneori pragul instituției unde a învățat, pentru că aici găsește spijinul emoțional de la profesorii care îi înțelegeau nevoile.

Practic, în această situație de disperare se pomenesc tocmai acei tineri care nu au reușit să se integreze în societate. Alina visează să devină educatoare și să-i ajute pe alți copii, însă acest vis i-a fost spulberat din cauza neîncrederii în forțele proprii, dar și a dizabilității pe care o are.

Directoarea internatului, Rodica Gospodinov, susține că a făcut tot ce i-a stat în puteri ca acești absolvenți să reușească sa-și aleagă o profesie, după ce au organizat excursii la mai multe întreprinderi. Cu toate acestea, în fiecare an rămân elevi care se integrează mai dificil în societate.

În cele din urmă, tânăra a depus actele de înmatriculare la o școală de meserii din Chișinău, însă s-a pomenit în fața unor probleme care păreau aproape existențiale. Viața de zi-cu-zi i se părea prea complicată pentru o tânără care a locuit peste 10 abi la o școală internat. Nu a stat mult pe gânduri și a abandonat studiile și din cauza că costul pentru chirie era prea mare, iar condițiile de trai la cămin lăsau de așteptat. Directorul școlii profesionale nr 8 din capitală a luat legătura personal cu eleva pentru a clarifica situația.

Nicio școală profesională din Moldova nu dispune de un psihopedagog, iar în majoritatea cazurilor, acești tineri nu ajung să învețe mai departe. Asta deși Legea cu privire la integrarea persoanelor cu dizabilități prevede să le fie asigurate condiţii necesare pentru educarea, instruirea şi pregătirea profesională a acestora. Astfel, pregătirea profesională a adolescenților cu dizabilități mintale este practic nerealizabilă.

Copiii de la internatul din Hâncești au găsit un refugiu, pentru că în comunitățile de baștină nu găsesc nici spijin moral, nici educativ, iar deseori sunt marginalizați de societate. Aproape jumătate dintre ei s-au destănuit cum sunt priviți de ceilalți colegi.

Pentru persoanele cu dizabilităţi care au împlinit vârsta de 16 ani nu există deocamdată programe de şcolarizare. În lipsa unui program individual şi a unui specialist care să lucreze cu ei, aceștia riscă să devină analfabeţi printre tinerii cu dizabilităţi. Mai mult, dacă nu reușesc să învețe o profesie după absolvirea școlilor internat, riscă să stea toată viața acasă, în grija părinților.

Potrivit unui studiu recent, realizat de Fundaţia Soros Moldova, persoanele cu dizabilităţi mintale se situează în categoria celor mai discriminate grupuri sociale. Nivelul de acceptare a acestora în societate este cel mai redus. Totodată, în Moldova se înregistrează un grad redus de implicare a persoanelor cu dizabilităţi mintale în viaţa socială şi în procesul de studii.

În țara noastră unt înregistraţi circa 4 mii copii cu tulburări mintale şi de comportament. Rata îmbolnăvirii cu aceste afecţiuni în rîndul copiilor este de 31 la sută din numărul total al persoanelor cu dizabilități intelectuale.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali February 26, 2014, 12:40:08 PM

Ministerul Educației este criticat pentru
îndoctrinarea ortodoxă în școlile publice

Îndoctrinarea creştin-ortodoxă persistă în marea parte a şcolilor din Republica Moldova. Aceasta este una din constatările principale ale studiului realizat recent de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului. Această situaţie vine în contradicţie directă cu Constituţia Republicii Moldova, care în mod direct stabileşte că învățământul de stat trebuie să fie laic.

Conform constatărilor preliminare ale Studiului asupra discriminării în sistemul şcolar din Republica Moldova realizat de CIDO, în Moldova nivelul de îndoctrinare creştin-ortodoxă în cadrul sistemului de învățământ este foarte înalt. Această îndoctrinare se manifestă prin ore şi activităţi creştin-ortodoxe de facto impuse elevilor, în abundenţa obiectelor şi simbolurilor religioase prin şcoli, în limbajul şi mesajele cu conotaţii clare creştin-ortodoxe din partea cadrelor didactice, etc.

În peste 40% din şcolile vizitate prin coridoarele, holurile şi clasele de studii au fost observate obiecte şi simboluri creştin-ortodoxe, precum icoane, răstigniri, rugăciuni, tablouri cu tematica religioasă, etc. Într-o şcoală din municipiul Chişinău, nemijlocit în cadrul şcolii funcţionează o biserică creştin-ortodoxă, iar întreg interiorul acestei şcoli abundă în tablouri mari cu tematicile creştine, plăci cu rugăciuni, povăţuiri creştin-ortodoxe, etc.

În 80% din şcoli observate părinții au confirmat desfășurarea ritualurilor religioase în cadrul şcolii, deseori fără solicitarea consimțământului acestora. Mai jos sunt citatele din chestionarele observatorilor:

”La 1 septembrie preotul vine să sfințească școala. Unii profesori fac împreună cu copii rugăciuni la începutul orelor. Nu este cerut consimțământul”.

”Fac rugăciunea de dimineață cu dirigintele clasei, la cantină se roagă împreuna cu Părintele înainte de mâncare.”

Încadrarea la orele de religie în multe cazuri este la fel realizată în mod colectiv, fără acordul direct al părinţilor şi copiilor. Mai mult ca atît, conţinutul orelor de religie deseori constă în îndoctrinare şi prozelitism direct, şi nu în discutarea conceptelor religioase sub aspect comparativ sau academic.

”Când s-au făcut lecțiile de religie nu ni s-a cerut consimțământul”.

”Da, am fost obligați sa scriem cerere, pentru ca au nevoie de fix 15 elevi, adică cel puțin 15.”

”Inițial când s-a introdus 3 ani în urma, era obligatorie pentru toți, însă mai mulți părinți s-au revoltat si religia a fost scoasă din program.”

“Nu sunt mulțumită. Copii învață rugăciuni. Părintele invită copii la biserică, iar cei care nu vor să meargă, rămân marginalizați”

Toate aceste observaţii, dar şi informaţii din alte surse, confirmă constatarea privind persistenţa îndoctrinării religioase în şcoli, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Organizaţiile societăţii civile din domeniul drepturilor omului solicită insistent Guvernului şi Ministerului Educaţiei să oprească încălcările flagrante şi grave ale Constituţiei și să asigure caracter cu adevărat laic sistemului de învățământ public. Situaţia deplorabilă la capitolul libertatea gândirii şi religiei din ţară din an în an este scoasă în evidenţă de instituţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale, precum ONU, Departamentul de Stat al SUA, CIDO, etc. În acest context Republica Moldova nu poate ignora până la nesfârșit angajamentele asumate pe plan internaţional, şi trebuie să apuce calea spre o democraţie veritabilă de tip european, dar nu spre teocraţie retrogradă de tip medieval.


: Răspuns: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania
: TotiEgali February 28, 2014, 08:08:51 AM
   Cred ca perceptia in privinta accesului la educatie este un pic exagerata. Toata lumea are impresia ca statul roman nu face nimic in acest sens, dar haideti sa analizam un pic situatia. In America si alte tari foarte puternice, parintii/studentii  trebuie sa plateasca taxe de scolarizare foarte mari, fara a fi obligati ulterior sa ramana in tara un numar de ani, sau, in cazul in care nu au taxe de scolarizare de platit, sunt obligati sa ramana un numar de ani pe piata muncii, in tara respectiva. Majoritatea facultatilor din Romania sunt de stat, si, exceptand medicina, arhitectura, nu trebuie sa aloci fonduri senzationale pentru a absolve cursurile. Evident, in cazul in care este vorba de o facultate intr-un centru universitar, platesti practic viata in orasul respectiv, cu tot ceea ce implica acest lucru. Deci, accesul la educatie in Romania este destul de facil in cazurile fericite(vorbesc aici de copii ai caror parinti isi pot permite sa intretina in orasul respectiv copilul). Problema apare in mediul rural : alocatiile sunt extrem de mici, iar bursele pentru licee sunt practice inexistente, in cazul in care cineva dintr-o comuna doreste sa urmeze liceul in oras. Cred ca aici ar trebui lucrat cat de cat, a.i sa vorbim despre un acces la educatie bine ingradit.