star Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
  Afişează mesaje
Pagini: [1] 2
1  General Category / Rasism si xenofobism / Răspuns: Discriminare pe baza orientarii sexuale : Februarie 28, 2014, 08:09:55
In ceea ce priveste discriminarea pe baza orientarii sexuale la locul de munca, dar si in general. Mai intai as vrea sa fac o paralela : ganditi-va la faptul ca, la inceput, Biserica a respins total medicina legala, in speta autopsia. Insa, aceasta activitate ne-a dus destul de departe in ceea ce priveste stiinta, tratarea unor boli, si nu numai. Revenind acum la homosexualitate, la alte specii acest lucru este perfect normal. Mai mult decat atat, psihologia a avut foarte multe de invatat despre trairile persoanelor discriminate, precum si toata lumea la nivel de constientizare. Pana la urma sunt niste emotii care odata traite intre varsta de 12-16 ani foarte intens, sunt greu de stapanit, persoana in cauza putand fi marginalizata, respinsa, sau chiar traind o trauma in interior. Totusi, nu inseamna ca acestia nu pot reusi in viata(avem exemple din sport, muzica, stiinta si nu numai). Cred ca incet-incet, ca si cu alte categorii discriminate, facem progrese.
2  General Category / Egalitate de sanse pe piata muncii / Răspuns: Persoane cu handicap! : Februarie 28, 2014, 08:08:12
Cred ca e destul de greu sa ne punem in locul persoanelor cu dizabilitati de ordin fizic, mai ales de ordin psihic, si nu facem asta decat daca cineva foarte apropiat noua se afla intr-o astfel de situatie.
De exemplu, daca suntem manager si trebuie sa angajam pe cineva pe un anumit post, am prefer ca acea persoana sa nu aiba nicio dizabilitate, chiar daca e ceva marunt(sa zicem un tremur precoce). Chiar daca isi poate face treaba fara probleme la birou/altundeva, un gand mereu te va urmari : Daca va da gres in conditii de stres maxim? Asta pentru ca, traim cu impresia ca situatiile stresante le ingreuneaza coerenta psiho-emotionala. Lucrul acesta este partial adevarat, dar nu in totalitate. De exemplu, Stephen Hawking, celebrul fizician, a aflat la putin peste 20 de ani ca are scleroza laterala amiotrofica, si a putut o foarte buna perioada sa isi exprime genialitatea in domeniul fizicii. Totusi, boala acestuia este neurodegenerativa, nedepinzand neaparat de stres. Dar daca avem sa zicem pe cineva care trebuie sa mearga la intalniri in multinationale, si are teama de spatii inchise, necesitandu-i o mare perioada de acomodare? Cate sanse dam acestor persoane? Probabil foarte putine. Ceea ce e pacat. In publicitate de exemplu, cei cu tulburare bipolara ar putea un randament excelent, chiar daca starea lor nu le permite o  buna dispozitie permanenta, dar le da acel impuls creative venit practic din nimic, si care in 2 ore ii ajuta sa realizeze cat altii in 16. In orice caz, lista cu exemple ar putea continua, dar personal cred ca piata muncii ar trebui sa observe mai multe sanse persoanelor cu dizabilitati.
3  General Category / Sugereaza un topic nou / Răspuns: Educatia pentru comunitate si mediu durabil : Februarie 28, 2014, 08:03:32
Un articol despre rostul compasiunii. Autor Seramis Sas, Ph.D in Psihologie.

Compasiunea. Vibraţii din anahata chackra? Într-un fel da, dar la nivel de fantezie. În plan pământean se cheamă senzaţii rezultate în urma excitării nervului vag (a zecea pereche de nervi cranieni). Să revenim la compasiune în viziunea psihologiei evoluţioniste.
    Îţi aminteşti de Muc? Nu ţi-am povestit, dar el are o parteneră, Muca. Împreună au doi copii. Ei nu trăiesc izolaţi, ci în mijlocul unui grup sau trib de vreo 150 de membri. Muc pleacă aproape zilnic la vânătoarea şi, nu rareori, se întoarce ostenit din explorările sale fără niciun fel de haleală. Doar uneori are carne, când are noroc, pentru că alteori are doar bătături. Şi, totuşi, aduce hrană ca să mănânce şi gurile puradeilor şi să crească mari şi frumoşi. De unde, dacă nu are vânat?
Chiar dacă zeii n-au fost milostivi cu dânsul, tovarăşii lui (din alte clanuri), aflaţi temporar într-o relaţie privilegiată cu spiritele pădurii şi animalelor, au împărţit cu el.
Muc şi Muca au relaţii relativ bune cu familiile vecine, pe care şi le întreţin îndeosebi prin diferite schimburi de hrană şi apă. Uneori alte familii din trib nu au nimic de oferit la schimb, însă prietenii noştri, Muc şi Muca, aduc acestora hrană, apă şi veşminte. Alteori aceşti vecini au mai mult noroc la vânătoare şi cules decât Muc şi Muca şi, pentru că nu au uitat ajutorul oferit, împart din belşugul lor cu cei doi.
Unii dintre membrii grupului sunt bătrâni care nu mai pot culege şi vana, însă ei pot avea grijă de tabără, de animalele din preajmă şi de copiii celor plecaţi după hrană. Muc şi Muca au o grijă deosebită pentru aceştia. Îi ajută zilnic cu o parte din hrană şi veşmintele lor. Mai multe familii procedează în acest fel. Au grijă de bătrânii lor (baborniţe şi boşorogi), deoarece unii dintre ei sunt o sursă de cunoaştere (nu au google!) – pot afla rapid, spre exemplu, ce ierburi, ciuperci sunt otrăvitoare, posibile remedii sau comestibile şi bogate în energie.
În general, Muc şi Muca sunt printre membrii tribului care vin în ajutorul celor mai nevoiaşi sau doar aflaţi în perioade de restrişte. Ajutorul şi sensibilitatea lor la nevoile celorlalţi sunt percepute de ceilalţi membrii ai tribului şi apreciate ca fiind de bun augur, întrucât chiar şi ei, indirect, beneficiază de aceste ajutoare, deoarece membrii comunităţii se cunosc relativ bine unii cu alţii şi, în general, cooperează pentru un bine comun.
Muc şi Muca sunt două persoane respectate de aproape toţi membrii tribului şi, nu greşim, dacă zicem că în orice moment alte familii îşi pot oferi ajutorul atât lor, cât şi copiilor, dacă cei doi ar avea nevoie. Însă, deocamdată, Muc şi Muca sunt indivizi sănătoşi, tineri şi prosperi.

            Dar după cum ne zice înţelepciunea populară “orice cal devine, în final, gloabă” şi amicilor noştri le va veni rândul. Muc şi Muca vor îmbătrâni, dar se prea poate că acţiunile lor altruiste să le asigure o bătrâneţe liniştită. Ce anume au făcut Muc şi Muca? Păi și- au creat şi consolidat relaţii sociale de încredere cu multe familii, dar şi cu cei în vârstă. Și-au asigurat, astfel, o perspectivă pe termen lung în privinţa ajutorului reciproc (relaţii de cooperare) cu mulţi alţi membrii din trib (tineri şi bătrâni). Au creat contexte viitoare (climat social coeziv, de încredere) ce oferă şanse mari de supravieţuire pentru progeniturile lor.   


Având în vedere aceste trei mari acţiuni, crezi că şansele lor de supravieţuire sunt mai mari sau mai mici comparativ cu situaţie în care s-ar fi limitat la doar niscaiva relaţii cu una, două familii din trib, ignorând, să zicem, pe cei în vârstă?
Da. Cei doi fac dovadă de altruism şi compasiune. Dacă ar completa Big Five-ul, aproape sigur, ar avea un scor peste medie la super-factorul agreabilitate. Şi, după cum ştii, indivizii de acest fel sunt, de regulă, seducători, lipicioşi, fermecători, ispititori, ademenitori, şarmanţi…
Din perspectivă evoluţionistă compasiunea este o proprietate emergentă, de natură emoţională, a sistemului de îngrijire (bazat pe oxitocină). Compasiunea este o trăsătură selectată evoluţionist.
Prezenţa compasiunii se manifestă prin următoarele:
:: asigură un răspuns sensibil la nevoile urmaşilor din partea părinţilor, dar şi al rudelor şi, chiar, apropiaţilor.
:: potenţează înclinaţia către ajutorul altruist şi o extinde către alte relaţii din afara familiei pentru indivizi vulnerabili.
:: creşte şansele unui mascul (specia umană, cimpanzei şi bonobo, poate şi delfini, elefanţi) care posedă această trăsătură de a fi selectat de către femele şi, of course, de a se împerechea mai des.

               De ce? Simplu. Individul cu compasiune pare mai dispus să-şi investească resursele în îngrijirea progeniturilor decât alţii ce au, într-o cantitate mai modestă, această trăsătură. Dacă individul se manifestă sensibil la nevoile şi emoţiile altora şi îşi oferă ajutorul, atunci el pare mai dispus să se îngrijească cu atenţie şi afecţiune viitoarele sale progenituri. Aşa că el este cu o mai mare probabilitate ales (din populaţia masculină) şi se reproduce mai des decât ceilalţi masculi (macho).  Prin procesul selecţiei sexuale această trăsătură este favorizată şi ne reamintim de studiile lui David Buss (cross-cultural) care ne arată cum pe primul loc printre atributele preferate de femei în alegerea unui partener (pe termen lung) stă trăsătura: bunătate /blândeţe  (eng. kindness).
              Compasiunea creşte probabilitatea creării unor relaţii bazate pe cooperare şi altruism mutual cu persoane care nu sunt rude (nu au gene în comun). Se pare că indivizii care percep compasiune la alţii sunt mai înclinaţi către relaţii de cooperare.
              În articolul din 1971 dedicat teoriei altruismului mutual, Robert Trivers (un bunic al psihologiei evoluţioniste) consideră compasiunea ca fiind o componentă a sistemului de stări afective (de ex: simpatie, mânie, vinovăţie, recunoştinţă) care oferă individului neînrudit ocazia iniţierii şi cultivării unor relaţii de altruism mutual. Cu alte cuvinte, deşi nu ai relaţii de rudenie (nu există aceleaşi gene, au murit (aproape) toţi din familia ta), simţi impulsul spre a oferi ajutor, faci asta şi cultivi, astfel, relaţii de altruism reciproc. Genele s-au asigurat (şi) prin proprietatea adaptativă a compasiunii că vor face saltul pe generaţia următoare.
               Acum, înţelegi, sper de ce calitatea compasiunii este dezirabilă şi de ce mulţi oameni o caută la alţii din jur şi încearcă s-o cultive chiar la ei înşişi. Individele şi indivizii care manifestă compasiune sunt “lipicioşi” şi de încredere. Aşa că, ce părere ai de un mic act de compasiune? Cum ar fi acela de a renunţa la uciderea din culpă a bietului (ticălos) ţânţar? Glumesc...
4  General Category / Informare / Răspuns: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) : Februarie 27, 2014, 08:11:58
Personal nu cred ca acest consiliu este inutil. Ganditi-va ca in majoritatea cazurilor activitatea institutiilor publice nu ne este prezentata decat intr-o postura negativa, deci de aici pleaca automat si perceptia noastra fata de respectiva institutie.
Ca cetatean platitor de taxe si impozite poti cere anumite informatii privind activitatea institutiei respective dar noi nu facem acest lucru decat atunci cand le lovim de o situatie concreta(de exemplu, cineva implicat in accident de masina este despagubit cu o suma mult sub cea corecta, si sesizeaza autoritatile competente)
In ceea ce priveste consiliul discriminarii, mai mult ONGurile sunt implicate in activitatea de monitorizare, deoarece ar reprezenta o punte de legatura intre cetatean si institutia in cauza. Ganditi-va putin, daca cineva care se exprima “prea degajat” la TV fata de o persoana in cauza este amendat o data, si apoi inca o data, s.a, tot nu este oprit, pentru ca are bani suficienti. Deci cred ca scopul institutiei nu e sa imparta amenzi in stanga si in dreapta cat sa ridice gradul de constientizare.
5  General Category / Discriminare in legile sanatatii / Sanatatea este importanta! : Februarie 27, 2014, 08:11:55
Cu siguranta aici mai este mult de munca. Desi in situatii grave(transplant in strainatate, operatii constisitoare), statul roman intervine destul de prompt, pentru cazurile medii mai bine iti faci asigurare privata. De exemplu, pentru studenti este prevazut un plafon de analize gratuite, medicamente compensate, dar care de multe ori este inaccesibil, totul depinzand de relatia medicului respectiv cu casa de asigurari.
6  General Category / Sugereaza un topic nou / Răspuns: Educatia copiilor : Februarie 19, 2014, 10:57:25

Ministerul Educației este criticat pentru îndoctrinarea ortodoxă în școlile publice 

Îndoctrinarea creştin-ortodoxă persistă în marea parte a şcolilor din Republica Moldova. Aceasta este una din constatările principale ale studiului realizat recent de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului. Această situaţie vine în contradicţie directă cu Constituţia Republicii Moldova, care în mod direct stabileşte că învățământul de stat trebuie să fie laic.

Conform constatărilor preliminare ale Studiului asupra discriminării în sistemul şcolar din Republica Moldova realizat de CIDO, în Moldova nivelul de îndoctrinare creştin-ortodoxă în cadrul sistemului de învățământ este foarte înalt. Această îndoctrinare se manifestă prin ore şi activităţi creştin-ortodoxe de facto impuse elevilor, în abundenţa obiectelor şi simbolurilor religioase prin şcoli, în limbajul şi mesajele cu conotaţii clare creştin-ortodoxe din partea cadrelor didactice, etc.

În peste 40% din şcolile vizitate prin coridoarele, holurile şi clasele de studii au fost observate obiecte şi simboluri creştin-ortodoxe, precum icoane, răstigniri, rugăciuni, tablouri cu tematica religioasă, etc. Într-o şcoală din municipiul Chişinău, nemijlocit în cadrul şcolii funcţionează o biserică creştin-ortodoxă, iar întreg interiorul acestei şcoli abundă în tablouri mari cu tematicile creştine, plăci cu rugăciuni, povăţuiri creştin-ortodoxe, etc.

În 80% din şcoli observate părinții au confirmat desfășurarea ritualurilor religioase în cadrul şcolii, deseori fără solicitarea consimțământului acestora. Mai jos sunt citatele din chestionarele observatorilor:

”La 1 septembrie preotul vine să sfințească școala. Unii profesori fac împreună cu copii rugăciuni la începutul orelor. Nu este cerut consimțământul”.

”Fac rugăciunea de dimineață cu dirigintele clasei, la cantină se roagă împreuna cu Părintele înainte de mâncare.”

Încadrarea la orele de religie în multe cazuri este la fel realizată în mod colectiv, fără acordul direct al părinţilor şi copiilor. Mai mult ca atît, conţinutul orelor de religie deseori constă în îndoctrinare şi prozelitism direct, şi nu în discutarea conceptelor religioase sub aspect comparativ sau academic.

”Când s-au făcut lecțiile de religie nu ni s-a cerut consimțământul”.

”Da, am fost obligați sa scriem cerere, pentru ca au nevoie de fix 15 elevi, adică cel puțin 15.”

”Inițial când s-a introdus 3 ani în urma, era obligatorie pentru toți, însă mai mulți părinți s-au revoltat si religia a fost scoasă din program.”

“Nu sunt mulțumită. Copii învață rugăciuni. Părintele invită copii la biserică, iar cei care nu vor să meargă, rămân marginalizați”

Toate aceste observaţii, dar şi informaţii din alte surse, confirmă constatarea privind persistenţa îndoctrinării religioase în şcoli, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Organizaţiile societăţii civile din domeniul drepturilor omului solicită insistent Guvernului şi Ministerului Educaţiei să oprească încălcările flagrante şi grave ale Constituţiei și să asigure caracter cu adevărat laic sistemului de învățământ public. Situaţia deplorabilă la capitolul libertatea gândirii şi religiei din ţară din an în an este scoasă în evidenţă de instituţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale, precum ONU, Departamentul de Stat al SUA, CIDO, etc. În acest context Republica Moldova nu poate ignora până la nesfârșit angajamentele asumate pe plan internaţional, şi trebuie să apuce calea spre o democraţie veritabilă de tip european, dar nu spre teocraţie retrogradă de tip medieval.
7  General Category / Sugereaza un topic nou / Răspuns: Drogurile si efectele lor asupra celor care le consuma. : Februarie 19, 2014, 10:57:20

Infecția HIV se mută pe calea de transmitere utilizatorilor de droguri și lucrătoarele sexului comercial

Oficialii internaționali constată cu îngrijorare că numărul persoanelor infectate cu HIV în Moldova este de două ori mai mare decât cel oficial înregistrat, iar majoritatea celor înfectați cu HIV nu stau la evidența medicilor. Despre aceste constatări a vorbit Jean Ellie Malkin, directorul general al UNAIDS în Europa de Est și Asia Centrală, într-un interviu pentru Ziarul Național.

”Avem anumite îngrijorări că infecția HIV se mută pe calea de transmitere heterosexuală și putem să ne gândim la partenerii sexuali ai utilizatorilor de droguri, lucrătoarele sexului comercial. Totuși, eu sunt rezonabil-optimist, pentru că, deși numărul persoanelor noi infectate cu HIV crește, se observă totuși o descreștere a infecțiilor noi pe calea injectării drogurilor. Țara a făcut un foarte mare progres, dar rămân foarte multe acțiuni care trebuie întreprinse”, a declarat Jean Ellie Malkin.

Oficialul a vizitat penitenciarul Nr. 15 din Cricova, unde a fost martorul unei practici excepționale de prevenire HIV în rândurile deținuților. Este vorba despre schimbul de seringi, terapia de substituție cu metadonă. De asemenea, a vizitat Spitalul de dermatologie și maladii comunicabile, care este unul dintre centrele de tratament al pacienților cu HIV, unde a văzut același angajament și profesionalism.

În opinia lui Jean Ellie Malkin, Moldova are bune programe, dar ceea ce trebuie să facă mai departe e să extindă aceste bune practici nu doar în anumite locații, dar să le extindă încât să obțină impactul dorit. Este important de extins programele pentru populația-cheie, cea mai de risc: utilizatorii de droguri, dar și partenerii acestora.

Oficialul a mai declarat că este nevoie de o mai bună informare a adolescenților, tinerilor și femeilor gravide. ”Bazându-ne pe cele mai bune practici, R. Moldova trebuie să se focuseze pe cele mai de risc pături ale societății și grupuri ca să îmbunătățească accesul la servicii și să acopere cu tratament, dar, de asemenea, să gândească un plan de tranziție și cum ar putea prelua și acoperi programul HIV din resurse publice cât mai mult”, a mai adăugat Jean Ellie Malkin.

Experţii au recunoscut că experienţa Republicii Moldova în realizarea proiectelor de reducere a riscurilor aferente consumului de droguri este recunoscută în regiune, iar instituţiile penitenciare din Republica Moldova prezintă o bună practică pentru ţările europene.
8  General Category / Cluburi / Restaurante / Răspuns: Terase din Bucuresti : August 30, 2013, 02:06:08
http://metropotam.ro/La-zi/Dinner-in-the-Sky-in-Bucuresti-la-50-de-metri-deasupra-Centrului-Vechi-art5250957816/

Trebuie neaparat incercata experienta!
9  General Category / Rasism si xenofobism / Răspuns: Rasism si Xenofobism - 2 cuvinte mari : August 30, 2013, 01:49:35
Sunt pe drumul cel bun.
10  General Category / Sugereaza un topic nou / Răspuns: CULTURĂ şi CIVILIZAŢIE : August 30, 2013, 11:43:07
Stiu un serial care surprinde exact treaba asta: Mad Men. Actiunea este din anii '60, in America. E foarte complex. Nu are numai discriminarea femeii (desi e principalul fir narativ), ci si a negrilor si alte probleme politice. E bine documentat.
11  General Category / Cluburi / Restaurante / Răspuns: Terase din Bucuresti : August 30, 2013, 11:33:17
Am fost eu la ceainarie si este superb! Te simti exact ca la un picnic. Ba chiar am vazut oameni care au venit insotiti decat de cartea pe care o citeau linistiti in timp ce-si sorbeau ceaiul preferat. Iar ceaiurile sunt divine! Si nu exagerez, eu chiar nu sunt bautoare infocata, dar acolo au un gust aparte. Merita incercat macar o data.
12  General Category / Bune practici / Răspuns: Povesti de succes : August 30, 2013, 11:12:44
Cred ca sunteti de acord ca, in ultimele cazuri cel putin, reusitele sunt in mai multe domenii nu numai in cele in care au reusit individual.
13  General Category / Bune practici / Răspuns: Povesti de succes : August 29, 2013, 09:23:19
Normal ca sunt si esecuri, dar macar au incercat. In ziua de azi, mai ales femeile, cauta sa isi deschida o afacere peste granita. Ce-i drept, nici nu are ce sa le atraga ca sa isi dezvolte o afacere de succes aici. Se porneste de la premisa gresita, se pune esecul pe primul loc...
14  General Category / Bune practici / Răspuns: Povesti de succes : August 29, 2013, 09:12:00
E uimitor cum avem atatea exemple bune de dat si noi alegem cele mai proaste modele de urmat.
15  General Category / Bune practici / Răspuns: Povesti de succes : August 28, 2013, 08:34:08
Sunt de acord. Ar trebui promovate mai mult ca sa se aduca la cunostinta romanilor ca poti avea succes si in tara ta.
Pagini: [1] 2
cron