star Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Pagini: 1 2 [3] 4   In jos
Autor Subiect: Rasism si Xenofobism - 2 cuvinte mari  (Citit de 43322 ori)
Maya
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #30 : Septembrie 17, 2012, 09:11:11 »

Sunt de acord cu deliah, ar trebui sa ne respectam noi intre noi si apoi sa cerem respect din partea celorlalti. Nu este bine sa generalizam, dar din pacate asta facem..si asa cum noi ne facem o parere despre ceilalti fara a tine cont de anumite aspecte, la fel isi fac si ei..
Memorat
Geo23
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #31 : Octombrie 09, 2012, 11:15:22 »

"Ca sa fii respectat, incepe prin a te respecta tu insuti." Tudor Arghezi
Memorat
Sharo
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #32 : Mai 31, 2013, 08:57:16 »

Prin bun simt si respectarea principiilor de baza din codul bunelor maniere, putem sa convietuim si sa ne acceptam.
Memorat
Agorafob
Vizitator
« Răspunde #33 : Iunie 24, 2013, 09:33:09 »

EU ÎMI FAC GRIJI PENTRU ORAȘUL MEU, NU VREAU SĂ AIBĂ DEPUTAT ROMÂN.

Primarul din Sfântu Gheorghe
Antal Arpad”

Desi este un articol mai vechi, faptele sunt de actualitate. Nu imi vine sa cred cate drepturi sunt incalcate in fraza de mai sus si mai ales cu cata usurinta! Chiar a ajuns totul la un nivel critic politic sau omul asta chiar nu gandeste ce spune?
Memorat
Didi
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #34 : Iunie 24, 2013, 09:39:04 »

Eu sunt de parere ca este si vina politicii agresive, dar in mare parte, afirmatia de mai sus ii apartine in totalitate, nu a fost impins sa spuna asa ceva. Sa ne gandim putin, cine l-ar sfatui sa zica asa ceva si sa se astepte la reactii pozitive?
Memorat
Alecsandra
Vizitator
« Răspunde #35 : Iunie 24, 2013, 09:44:05 »

Oricat am vrea sa fie politica singurul motiv al distantarii ungurilor de romani, se pare ca nu e asa...
Memorat
Agorafob
Vizitator
« Răspunde #36 : Iunie 24, 2013, 09:48:24 »

Bine, bine, dar eu sunt revoltat! Pe ce criterii se bazeaza cand spune asemenea absurditati? De ce generalizeaza? In plus, tocmai pentru ca ocupa o functie importanta ca aceasta, primar, ar trebui sa cantareasca mai bine ce zice.
Memorat
Didi
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #37 : Iunie 24, 2013, 09:51:52 »

Sunt sigura ca nici cei carora li se adreseaza el, adica nu romanilor, nu sunt mandri de aceasta discriminare. Si nu atragi asa turisti, avand in vedere ca mai mult de 75% sunt romani. Lipsa de tact.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #38 : August 30, 2013, 01:48:36 »

http://stirileprotv.ro/stiri/international/arabia-saudita-a-adoptat-pentru-prima-data-in-istorie-o-lege-impotriva-violentei-domestice.html

Arabia Saudita a adoptat  o lege care interzice violenta domestica, pentru prima data in istoria tarii.
Memorat
Catinca
Newbie
*

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 19


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #39 : August 30, 2013, 01:49:35 »

Sunt pe drumul cel bun.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #40 : Septembrie 27, 2013, 11:39:48 »

http://www.stiri.com.ro/stire-55169/afp-romii-sunt-rareori-bineveniti-in-tarile-europene.html#.UkVuQD85WZQ
 Romii sunt rareori bineveniţi în ţările europene care, în majoritatea cazurilor, întâmpină dificultăţi în a le asigura condiţii decente de viaţă, în pofida faptului că mai multe programe de inserţie au fost lansate în ultimii ani, relatează AFP.

Germania: Numărul persoanelor provenind din România, Bulgaria sau Ungaria, majoritatea de etnie romă, s-a triplat în ultimii patru ani. În 2012, 117.000 de cetăţeni români, 59.000 de cetăţeni bulgari şi 55.000 de cetăţeni ungari s-au instalat în Germania.

Mai multe oraşe au cerut resurse suplimentare de la guvern pentru a absorbi valurile de nou-veniţi, în timp ce unele dintre ele, precum Duisburg (vest), i-au considerat ca o şansă de a se repopula, în pofida opoziţiei puternice a populaţiei autohtone.

Ministrul de Interne în exerciţiu, Hans-Peter Friedrich, se opune categoric intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Pe de altă parte, Berlinul doreşte să elimine vizele pentru cetăţenii Serbiei şi Macedoniei, două ţări populate de numeroşi romi.

Ungaria: Având între 500.000 şi 600.000 de romi la o populaţie de zece milioane de locuitori, Ungaria este atât o ţară "expeditoare", cât şi de "destinaţie". În 2011, Guvernul ungar a lansat un program de integrare, dar rezultatele sale se fac aşteptate. Situaţia romilor, victime ale discriminărilor, s-a înrăutăţit din cauza crizei economice şi măsurilor de austeritate, care i-au afectat mai grav decât pe restul populaţiei.

Grecia: Aproximativ 300.000 de romi trăiesc în Grecia, majoritatea dintre ei în condiţii mizerabile. În pofida ajutoarelor sociale provenind din programe europene, integrarea lor rămâne literă moartă, aşa cum deplâng frecvent organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU.

Italia: Între 140.000 şi 160.000 de romi trăiesc în Italia, potrivit comunităţii catolice Sant'Egidio. Dacă majoritatea dintre ei, prezenţi de mai mult timp, sunt integraţi, alţii, sosiţi mai recent, trăiesc în tabere instalate la periferiile oraşelor. Ministrul Integrării, Cecile Kyenge, a promis să reflecteze asupra creării unui "statut juridic" pentru romi, care le-ar permite să acceadă mai uşor la servicii de sănătate, mai ales.

Belgia: Guvernul a adoptat în 2012 o "Strategie naţională pentru integrarea romilor" care urmăreşte să lupte împotriva discriminărilor şi să favorizeze accesul la locuri de muncă, la învăţământ şi la locuinţe pentru aproximativ 30.000 de romi din Europa de Est ce s-au instalat în această ţară. Dar, potrivit Centrului pentru egalitate de şanse şi luptă împotriva rasismului, stereotipurile privind comunitatea romă "persistă".

Polonia: Situaţia comunităţii rome, estimată la cel puţin 50.000 de persoane, este mai bună decât în ţările vecine, dar 30% dintre copii nu sunt şcolarizaţi, potrivit autorităţilor.

Portugalia: Comunitatea romă din Portugalia numără aproximativ 50.000 de persoane. În pofida existenţei unei structuri de sprijin încă din 2007 şi punerii în aplicare în 2011 a unui plan de integrare, membrii săi fac obiectul unor discriminări puternice şi trăiesc în condiţii precare.

Cehia: Romii, al cărui număr este estimat la aproximativ 300.000, se confruntă cu manifestări ostile, începând din 2008, care ultima dată au escaladat în ciocniri la Ceske Budejovice (sud).

Slovacia: Romii reprezintă aproximativ 10% din populaţie, potrivit estimărilor. Jumătate dintre ei sunt bine integraţi, în timp ce alţii trăiesc în 650 de tabere lipsite adesea de electricitate şi apă potabilă. Clasele speciale întrunesc peste 40% din copiii lor.

Suedia: O dezvăluire a presei, făcută luni şi marţi, cu privire la existenţa a două registre ale poliţiei, în care sunt înscrişi peste 4.000 şi respectiv 1.000 de romi, a provocat un scandal. În 2012, Guvernul a deblocat 46 de milioane de coroane suedeze (5,3 milioane de euro) pentru o perioadă de patru ani, cu scopul de a elimina discriminările până la orizontul anului 2032. Suedia a fost deja criticată de Consiliul Europei pentru expulzarea unor persoane de etnie romă în ţări în care sunt victime ale unor discriminări mai grave, precum Serbia şi Kosovo.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #41 : Septembrie 27, 2013, 11:41:18 »

http://www.stiri.com.ro/stire-54618/amenzi-de-mii-de-lei-pentru-discriminarea-comunitatilor-maghiara-roma-si-romaneasca.html#.UkVutz85WZQ

 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a dat miercuri amenzi în valoare totală de 8.600 de lei în cazuri de discriminare a etnicilor maghiari şi romi, dar şi a comunităţii româneşti dintr-o localitate din Harghita.

Colegiul director al CNCD, reunit miercuri în şedinţă, a decis, cu unanimitate de voturi, aplicarea unor amenzi în valoare totală de 8.600 de lei în cazuri de discriminare etnică şi lingvistică.

Astfel, potrivit unui comunicat al istituţii, a fost aplicată o amendă de 4.000 de lei consilierului local T.R. pentru afirmaţii, făcute cu ocazia unei şedinţe de consiliu local, conform cărora "«ţiganii» trebuie puşi la muncă, că nu îi mai suportă şi nu îi mai tolerează, că ei sunt suportaţi în comunitate de sute de ani şi sunt duşi în spate".

Potrivit CNCD, aceste afirmaţii "reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate al romilor", conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 al Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000. Tot miercuri, membrii Colegiului director au decis să amendeze cu 2.000 de lei societatea comercială Unirea Pres SRL pentru publicarea în ziarul Unirea a unui articol care se opunea organizării, la Abrud, judeţul Alba, a unor spectacole la care au fost invitate formaţii din Ungaria, pe motivul că maghiarii au comis fapte reprobabile în cursul istoriei.

"Aduceţi aici, în inima Transilvaniei, aici unde au fost masacraţi, traşi pe roată sau tăiat gâtul pentru «trădare» eroii neamului românesc Mihai, Iancu sau Horea, Cloşca şi Crişan. Aici unde îi avem pe Furdui Iancu, pe Bocşa, Leontina Farcas sau Mugurii de Tezaur. Eu, cetăţean român asuprit, batjocorit şi umilit de unguri trebuie să ascult muzică ungurească. Peste câteva zile, pe 9 mai, la Abrud, comemorăm zeci, sute de victime care au fost masacrate, în cel mai barbar mod. «NU», domnilor de la primărie, mă voi împotrivi, cu toate forţele mele, ca aceste formaţii fără experienţă, care au luat viaţă doar cu 2 - 3 ani în urmă, să cânte la mine în oraş şi prin acest fel fac apel la toţi cei care simt româneşte, să vina alături de mine, în timp ce aceste formaţii vor cânta, noi vom intona Imnul României şi vom arbora drapele româneşti", se arăta în articolul invocat.

CNCD a considerat că afirmaţiile citate "reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate al maghiarilor incitând totodată împotriva organizării unor evenimente culturale ale comunităţii maghiare", conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 al O.G. nr. 137/2000. O altă amendă contravenţională, tot de 2.000 de lei, pentru discriminarea maghiarilor i-a fost aplicată lui B.V. pentru publicarea, pe un grup de discuţii, a unor mesaje negative la adresa maghiarilor, în care era promovată expulzarea acestora ("...eu personal i-aş fi condus de mult spre graniţă cu bilet doar de DUS... şi interdicţie de a mai pune piciorul în ROMANIA").

Primarului localităţii Joseni din Harghita, Gáll Szabolcs, i-a fost aplicată o amendă de 600 de lei pentru lipsa traducerii în limba română a paginii de internet a primăriei, ceea ce "reprezintă discriminare şi refuzul acordării unor drepturi comunităţii româneşti", conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 10 lit. h al O.G. nr. 137/2000, potrivit comunicatului CNCD.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #42 : Septembrie 27, 2013, 11:47:40 »

http://www.stiri.com.ro/stire-2112/romii-problema-europeana-sau-nationala.html#.UkVwQT85WZQ


 Uniunea Europeană doar se face că acţionează pentru îmbunătăţirea condiţiei romilor, iar autorităţile române nu numai că nu fac nimic, ci îi împing pe romi spre marginea societăţii şi îi discriminează public. Asta cred mulţi dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru romi din ţară. Răbufnirile de acest tip vin într-un moment în care personaje cu putere de decizie abordează din nou - declarativ, cel puţin - situaţia romilor. Şi când aşa-numitul proiect european "Deceniul de Incluziune a Romilor" intră în cea de-a treia etapă, fără rezultate simţitoare.

În aceste condiţii, romanialibera.ro lansează următoarea întrebare: cine ar trebui să se ocupe de romii din România - autorităţile naţionale sau Uniunea Europeană?

Răspunsul autorităţilor

Dintre autorităţile române, doar preşedintele Traian Băsescu şi-a asumat clar responsabilitatea. Iată o declaraţie din decembrie 2010: "Romii sunt cetăţeni români, sunt o minoritate pe care România trebuie să şi-o asume. Nu încercăm să punem această problemă pe seama europenilor. Însă, în acelaşi timp, este nevoie de o cooperare la nivel european".

Cu câteva luni înainte de această declaraţie, premierul Emil Boc înclina către punerea responsabilităţii pe umerii Europei: "Cred că România, împreună cu toate celelalte ţări europene au o obligaţie comună în privinţa problemei romilor".

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, şi-a exprimat o opinie mai moderată. Vorbind, miercuri, 19 ianuarie, pentru romanialibera.ro, acesta a menţionat  că "problematica romilor trebuie să fie şi europeană, şi naţională, trebuind  rezolvate simultan". Totuşi, Mocanu a adăugat că incluziunea socială este o responsabilitate a Uniunii Europene. Cât despre alte probleme care apar pe plan naţional, acestea ar trebui să intre în grija autorităţilor locale, dar şi a ONG-urilor, a menţionat Valentin Mocanu. În fine, în cazul romilor şi a altor cetăţeni români care migrează spre ţările vestice, secretarul de stat se exprimă hotărât: "Incluziunea socială este responsabilitatea ţării de destinaţie, nu a ţării de origine, în virtutea dreptului la liberă circulaţie şi atât timp cât şederea acolo este legală".

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere.

Răspunsul ONG-urilor

Iulian Stoian, expert în politici publice din partea ONG-ului Alianţa Civică a Romilor, a opinat că problema romilor ar trebui rezolvată în primul rând de autorităţile naţionale: "Politicienii români au o un scenariu clasic. Când vine câte un oficial european, dau declaraţii convingătoare şi spun că vor face o gramadă de lucruri. Dar nu se întâmplă nimic. Se aşteaptă soluţii din altă parte. Eu cred însă că autorităţile trebuie să-şi rezolve problemele acasă înainte de a căuta panacee europene, care oricum sunt în general un simulacru de acţiune".

Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi, Gruia Bumbu, în prezent director al ONG-ului "Pakiv România", a constatat că în ţară lucrurile merg bine doar teoretic: "Abordarea europeană şi cea naţională trebuie să meargă în paralel. Dar noi nu avem rezultate pe plan naţional, aşa că ne trebuie un plan european care să ne împingă de la spate".

Context

Atenţia publică asupra acestui subiect se concentrează şi apoi de disipă în ritm cu declaraţiile şi campaniile care apar la nivel naţional sau european. Problema rămâne însă aceeaşi: romii sunt cea mai mare şi mai săracă minoritate etnică transnaţională din Europa, cu o populaţie încadrată între 8 şi 12 milioane de persoane, adică în jur de 2 la sută din totalul cetăţenilor europeni. În România, la recensământul din 2002 s-au luat în evidenţă peste 500 de mii de romi. ONG-urile din domeniu insistă însă că numărul real s-ar ridica la 2 - 2,5 milioane, ceea ce ar însemna 10 la sută din totalul populaţiei din ţară.

Pentru romii români, dar şi pentru ceilalţi etnici din Europa, guvernele din centrul şi sud-estul continentului au hotărât să iniţieze aşa-numitul "Deceniu al incluziunii", întins între 2005 şi 2015. Programul este menit să combată sărăcia, excluziunea şi discriminarea romilor. Însă presa internaţională a început deja să-l numească "Deceniul excluziunii romilor" din princina resentimentelor vădite cu care această etnie este tratată atât de cetăţenii, cât şi de autorităţile din multe ţări europene.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #43 : Septembrie 27, 2013, 11:48:38 »

http://www.romaniatv.net/anunt-socant-se-cauta-numai-actori-cu-pielea-alba-si-niciunul-cu-pielea-inchisa-la-culoare_94091.html

Compania aeriană mexicană Aeromexico şi agenţia sa de publicitate şi-au cerut scuze vineri pentru o reclamă în care producătorul solicită ca doar persoane cu pielea deschisă la culoare să se înscrie la o preselecţie, ca actori, pentru o televiziune comercială, relatează Associated Press, citată de Agerpres.
                   
Populaţia Mexicului este în mare măsură negricioasă, dar reclamele televiziunii mexicane prezintă de obicei actori cu pielea alba, ceea ce a condus la acuzaţii de discriminare rasială. Clipul nu a fost încă turnat, dar anunţul a specificat că nu se caută decât "actori cu pielea albă" şi niciunul "cu pielea închisă la culoare".
                   
Agenţia de publicitate Catatonia a declarat în această săptămână că o a treia companie căutând actori pentru reclamă a folosit un limbaj "nepotrivit".

"Regretăm această situaţie care în niciun fel nu reflectă gândirea noastră ca o companie sau ca indivizi", a declarat Catatonia pe contul său de Twitter.
                   
Nici blonzii cu ochi albaştri nu sunt eligibili

Aeromexico şi-a cerut scuze şi a dat vina pe Catatonia pentru "atitudine discriminatorie"."Prezentăm cele mai profunde scuze şi ne reafirmăm respectul pentru toţi oamenii, indiferent de sex, limbă, religie sau culoare a pielii", a declarat compania aeriană într-un comunicat. Potrivit anunţului, producătorii nu au vrut nici persoane cu părul blond sau ochi albaştri.
                   
Pentru unii utilizatori de reţele sociale, anunţul a confirmat ceea ce ei declară că este o lungă istorie de discriminare implicită în Mexic.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/anunt-socant-se-cauta-numai-actori-cu-pielea-alba-si-niciunul-cu-pielea-inchisa-la-culoare_94091.html#ixzz2g5p9B01K
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #44 : Septembrie 27, 2013, 11:49:32 »

http://www.romaniatv.net/majoritatea-romanilor-cred-ca-trebuie-sa-fie-toleranti-cu-persoanele-de-alta-etnie_84471.html

Cercetarea arată că pe o scară de la 1 la 10 (în care 1=deloc importantă, 10=foarte importantă), românii plasează discriminarea pe ultima poziţie, cu o medie de 7,6. În ierarhia problemelor indicate de către respondenţi, pe primele poziţii se află lipsa locurilor de muncă - media 9,5; nivelul redus al veniturilor - 9,4; problemele din sistemul de sănătate - 9,3. Acestea sunt urmate de problemele din sistemul de educaţie - 9,2; creşterea preţurilor - 9,2; problemele din sistemul de justiţie - 8,8; infrastructura - 8,8; curăţenia - 8,2; poluarea - 8,2; ordinea publică - 7,7, scrie Agerpres.

"Deşi, la prima vedere, plasarea discriminării pe ultimul loc între temele importante ale unei societăţi lasă impresia că publicul nu acordă prea mare interes problemei, trebuie totuşi menţionat faptul că scorul obţinut de aceasta poate fi interpretat ca o surpriză plăcută. Celelalte probleme din listă erau în principal probleme socio-economice presante, legate puternic de nivelul de trai", afirmă Darie Cristea, sociolog, coordonator programe INSCOP.

În ceea ce priveşte poziţionarea respondenţilor pe principalele enunţuri referitoare la discriminare 84,9% dintre români sunt de acord cu faptul că majoritatea trebuie să fie tolerantă cu persoanele de altă etnie, 13,6% nu sunt de acord, iar 1,4% nu au ştiut sau nu au răspuns. În acelaşi timp 89,1% sunt de aceeaşi părere în ceea ce priveşte toleranţa faţă de persoanele de altă religie, 9,7% se declară împotrivă, iar 1,2 nu ştiu sau nu răspund. 47,8% dintre cetăţeni manifestă sentimente de toleranţă faţă de persoanele cu orientări homosexuale, 49,6% sunt intoleranţi, iar 2,7 nu au ştiut sau nu au răspuns.

În acelaşi timp 66,5% dintre români cred că maghiarii au aceleaşi drepturi ca şi românii, 31,6% sunt în dezacord, iar 1,9% nu au ştiut sau nu au răspuns; 50,5% cred că romii sunt trataţi la fel ca românii, 47,5% susţin că nu sunt trataţi la fel, în timp ce 2% nu au avut nicio opţiune.

Potrivit rezultatelor sondajului, 48,2% dintre români consideră că persoanele cu handicap sunt tratate la fel ca celelalte persoane, 49,9% sunt în dezacord, iar 2% nu s-au pronunţat sau nu au ştiut.

Referitor la şansele persoanelor în vârstă şi ale celor tinere 40,1% dintre respondenţi sunt de acord că persoanele în vârstă au aceleaşi şanse ca cele tinere, 57,8% nu sunt de acord, iar 2,1% nu au ştiut sau nu au răspuns.

43% dintre români sunt de acord că persoanele infectate cu HIV-SIDA sunt tratate la fel ca persoanele neinfectate, 50,5% consideră că aceste persoane sunt discriminate, iar 6,4% au fost non-răspunsuri.

În ceea ce priveşte orientarea sexuală 36,7% dintre români cred că homosexualii sunt trataţi la fel ca heterosexualii, 56,8% consideră că homosexualii nu sunt trataţi la fel, în timp ce 6,5% nu au precizat o opţiune.

Peste 76% dintre respondenţi (76,2%) consideră că femeile au aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, 20,9% sunt în dezacord, iar 2,8% nu au ştiut sau nu au răspuns.

Referitor la discriminarea de gen, 58,3% dintre români consideră că femeile au aceleaşi posibilităţi ca bărbaţii, 29,6% cred că bărbaţii au mai multe posibilităţi decât femeile, iar 5,6% susţin că femeile au mai multe posibilităţi decât bărbaţii. 6,5% dintre cei intervievaţi nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.

Chestionaţi cu privire la posibilitatea de a alege sexul copilului, 51,3% dintre români susţin că nu au nicio preferinţă, 20,4% şi-ar dori băiat, iar 15,8% fată. 12,5% nu au ştiut sau nu au răspuns.

La întrebarea "credeţi că statul trebuie să ia măsuri mai dure pentru sancţionarea discriminării în societatea românească?", 57,1% dintre români au răspuns afirmativ, 30,1% au răspuns negativ, în timp ce 12,8% nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 28 mai - 3 iunie, pe un eşantion de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/majoritatea-romanilor-cred-ca-trebuie-sa-fie-toleranti-cu-persoanele-de-alta-etnie_84471.html#ixzz2g5pNFFVF
Memorat
Pagini: 1 2 [3] 4   In sus
 
Schimbă forumul:  

cron