star Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Pagini: 1 [2]   In jos
Autor Subiect: Accesul la educatie este liber si neingradit in Romania  (Citit de 10646 ori)
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #15 : Decembrie 19, 2013, 03:06:34 »

O scoala din Capitala a fost sanctionata pentru discriminare. A vrut sa formeze o clasa "de elita"

Dupa ce a incercat sa imparta elevii in functie de capacitatile lor, conducerea unei scoli din Bucuresti a fost acuzata de discriminare si amendata.
Mai multi parinti s-au plans Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, suparati ca elevii au fost departajati, iar cei care au intrat intr-o clasa de elita vor face carte, iar restul, nu.

Discutia porneste de la cele trei clase a V-a a caror soarta a fost hotarara la inceputul acestui an scolar. Una dintre ele a fost transformata in clasa intensiva de engleza, iar in cazul celorlalte doua conducerea scolii a hotarat sa le departajeze printr-un examen de matematica. Astfel incat o parte dintre elevi sa studieze la clasa de elita, iar ceilalti in clasa de nivel mediu.

O hotarare pe care la inceput parintii au agreat-o. Pe parcurs, insa, au aparut nemultumiri.

"Traditia acestei scoli este sa imparta acesti elevi intr-o clasa de elita (clasa buna) si restul ( clasa mai putin buna). Ni s-a adus la cunostinta ca doar acesti elevi vor fi pregatiti pentru concursuri si olimpiade, doar ei se vor bucura de cei mai buni profesori, spun parintii. Cu primii se vor rezolva 10 probleme, iar restul vor face mult mai putin, fiind lasati in ritmul lor, ca nu toata lumea este facuta sa invete carte", se precizeaza in plangere.

Parintii au facut plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, iar institutia a sanctionat scoala 81 din Bucuresti, dupa ce directoarea nu a putut contrazice cu probe spusele parintilor.

Alexandru Vasile, membru Colegiul Director CNCD: "Din punctul de vedere al procesului educational, strict de acest aspect ne-am legat si al dreptului la educatie al fiecarui copil. Este o fapta de discriminare, este o fapta contraventionala pe baza ordonantei 137 pentru care a si fost amendata contraventional in cunatum de 1.000 de lei".

Directoarea scolii nu a dorit sa comenteze situatia. Inspectoratul Scolar face si el verificari.

Constantin Traistariu, inspector general ISMB: "Initierea unei testari mi se pare ilegala si nepedagocica. Intr-o clasa normala, copiii sunt diferentiati, insa in interiorul clasei apare concurenta si atunci cel care este cel mai bun devine un fel de motor al clasei respective, ori in momentul in care am luat clase fara motoare nu mai apare aceasta concurenta".

O situatie similara este pe cale sa se intample si in Bacau, unde o profesoara vrea sa propuna o noua metoda didactica, numita metoda performantelor diferentiate. Concret, femeia vrea sa le predea elevilor si sa ii testeze in functie de capacitatea fiecaruia.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #16 : Decembrie 19, 2013, 03:22:08 »

http://discriminare.md/minoritatile-etnice-cer-predarea-calitativa-a-limbii-romane-in-scolile-alolingve/

Minoritățile etnice cer predarea calitativă a limbii române în școlile alolingve

Oxana Gumennaia este vorbitoare de limba rusă dar a ales să învețe la colegiu în limba română pentru a putea mai ușor învăța limba de stat. La absolvirea liceului știa doar câteva noțiuni de bază, dar a trecut cu brio examenul pentru că știa un cântec în română. Oxana activează ca psiholog la liceul ”Petru Motvilă” și consideră că nici acum metodele de predare nu sunt eficiente.

Oxana, cum reușesc moldovenii vorbitori de rusă să învețe și să vorbească limba română?
Oxana Gumennaia: Vorbitorii de rusă vorbesc româna rău. Aceștia încep să o posede bine când pleacă să-și facă studiile în România. Din experiența mea, cei care studiază în româna în Republica Moldova o vorbesc mai puțin corect, inclusiv și eu. Am absolvit colegiul în limba română, dar vezi și tu că nu o vorbesc foarte bine.

Natalia Ghilașcu: De ce ai ales să înveți la colegiu în română? Nu erau locuri în grupuri cu predare în rusă?
Oxana Gumennaia: Am ales intenționat această opțiune ca să învăț mai ușor limba română, deoarece după absolvirea școlii n-am avut cunoștințe suficiente, cuvinte de bază: ”pâine”, ”lapte„, ”la revedere”, „bună ziua”. Am susținut examenul la limba româna pentru că știam să cânt ”De ce nu-mi vii” și profesoara a fost mulumită. N-am avut atunci cunoștințe despre teorie, ortografie, gramatică.

Natalia Ghilașcu: La colegiul de medicină ai avut posibilitatea să studiezi în clasele ruse?
Oxana Gumennaia: Da, dar am indicat în cererea de admisie că vreau să studiez în grupa cu predare în română.

Natalia Ghilașcu: Cum crezi, de ce cursurile de limba română nu sunt eficiente?
Oxana Gumennaia: Am impresia că, deși trăim într-o societate vorbitoare de română, metodele de predare nu sunt complete. Curricula este una foarte complexă, elevii încep să învețe limba româna din clasa a II-a, însă lecțiile nu sunt ajustate la psihologia copilului.

În ceea ce privește cursurile predate pentru adulți, am o cunoscută venită din Rusia, dânsa a frecventat cursurile de română, dar nu i-au fost de folos. Engleza a învățat-o, româna – nu. Nu cred că studierea limbii engleze este mai ușor de învățat. Ea nu a avut prejudecăți ca vorbitorii de rusă care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, de gen am trăit în Uniunea Sovietică, de ce ar trebui s-o învățăm? Soțul ei este vorbitor de română și a încercat să studieze limba, dar nu i-a reușit aici. Metodele de predare nu sunt corecte.

Natalia Ghilașcu: Cum ai reușit să înveți în cele din urmă limba română?
Oxana Gumennaia: Am avut o conversație cu o prietenă care plecase în Canada. I-am povestit cât de nemulțumită eram de faptul că trebuie să învăț româna, și dânsa mi-a răspuns că ar fi de mirare dacă ar fi încercat să se plângă acolo că trebuie să învețe engleză sau franceză. M-a întrebat ”unde trăiești?” Și asta m-a ajutat.

La început mi-a fost greu. Am învățat la colegiu trei ani, primele trei luni erau de coșamar. Am avut noroc că erau disponibile cărți identice în româna (chiar și în grafia chirilică) și rusă. Învățam pe de rost, uneori neînțelegând sensul. Iar peste trei luni am început să înțeleg această limbă, să fac conexiuni între fraze. N-am învățat niciodată gramatica, de aceea comit erori. Cel puțin nu am probleme să o înțeleg, chiar dacă nu construiesc fraze corecte, pot să mă înțeleg cu oamenii care deloc nu vorbesc rusă.

foto: evz.ro

foto: evz.ro
Natalia Ghilașcu: Ai avut vreodată dificultăți să-ți căuți un loc de muncă din motiv că nu știi limba română?
Oxana Gumennaia: Nu, am absolvit colegiul în româna și m-am angajat în calitate de medic la un izolator de detenție. Am avut probleme când trebuia să fiu promovată în poziția de șef al serviciului de psihologie. În același timp, am avut probleme și din cauza persoanei responsabile pentru cadre căreia nu-i plăcea să fie promovate femei, aceasta a insinuat că nu cunsc româna. I-am spus șefului că am absolvit colegiul în româna, că știu limba, știu scriu acte în româna. Ca rezultat, problema a fost rezolvată.

Natalia Ghilașcu: Prietenii tăi se confruntă cu problema de angajare pentru că nu cunosc limba română?
Oxana Gumennaia: Cei care lucrează individual sau sunt freelanceri, nu s-au ciocnit cu astfel de probleme, dar cel mai des se angajează prin intermediul cunoștințelor, daca activitatea nu presupune interacțiunea cu publicul. Cei care lucrează la Serviciul de Urgență și nu cunosc limba română, se înțeleg prin semne.

Cei mai învârstă de 40 de ani au o mare dificultate de integrare. Acum, dacă se dorește obținerea unui loc de muncă serios, necunoașterea limbii de stat nici nu este pusă în dicuție, pentru că trebuie să știi și româna, și rusa, și engleza.

Natalia Ghilașcu: Ai avut careva incidente neplăcute cu majoritatea moldovenilor care vorbesc limba româna?
Oxana Gumennaia: Tatăl meu este ucrainean, mama este moldoveancă. De obicei, nu provoc discuții despre politică, mai ales cu cei care optează pentru unirea Moldovei cu România, pentru că de obicei, aceste conversații nu duc niciodată la bine. Copilul meu învață limba română mai ușor decât mine, cred că cu timpul, vorbitorii de limba rusă se vor integra mai bine dacă se dorește acest lucru.

Natalia Ghilașcu: Ce recomandări ai avea pentru promovarea politicilor lingvistice în Moldova?
Oxana Gumennaia: O cunoștință din Taraclia nu cunoaște deloc limba română. Nu-mi imaginez că peste 5 ani o vor cunoaște, pentru că nu sunt disponibile cursuri de limbă româna, dar și metodele de predare sunt ineficiente. Actuala Lege cu privire la funcționarea limbilor este destul de bună, nu trebuie să fie inventate ale legi, doar că trebuie să se încurajeze predarea limbii de stat și îmunătățierea metodelor de predare.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #17 : Ianuarie 17, 2014, 10:15:55 »

http://www.wall-street.ro/articol/Social/148998/ministerul-educatiei-amendat-de-cncd-din-cauza-discriminarii-intr-un-liceu.html

Ministerul Educatiei, amendat din cauza discriminarii intr-un liceu

Ministerul Educatiei a fost amendat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), cu 1.000 de lei, in urma refuzului unui colegiu din Capitala de a transfera la clasa sportiva trei elevi, ai caror parinti nu doreau sa ii inscrie si in clubul sportiv al liceului.

Colegiul National "Emil Racovita" din Capitala si Ministerul Educatiei Nationale (MEN) au fost reclamate la CNCD de parintii a trei elevi care studiaza in unitatea de invatamant.

Colegiul director al CNCD a discutat cele trei sesizari, ce au avut drept obiect refuzul transferului copiilor petentilor, care fac sport de performanta, la clasa sportiva a Colegiului National "Emil Racovita" din Bucuresti, deoarece parintii nu vor sa ii inscrie si in clubul sportiv al liceului, elevii fiind deja legitimati la un club sportiv privat, scrie Mediafax.

Colegiul director a constatat ca acest refuz incalca dreptul la educatie si constituie o fapta de discriminare potrivit articolului 2, alineatul 1, coroborat cu articolul 11, alineatul 1, din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Astfel, CNCD a aplicat Ministerului Educatiei Nationale sanctiunea amenzii contraventionale in valoare de 1.000 lei.

Articolul 2, alineatul 1, din OG nr. 137/2000 defineste discriminarea drept "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice".

Potrivit articolului 11, alineatul 1, din ordonanta, constituie contraventie "refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educatie de stat sau privat, la orice forma, grad si nivel, din cauza apartenentei acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza".





Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #18 : Ianuarie 20, 2014, 10:09:45 »

http://discriminare.md/minoritatile-etnice-cer-predarea-calitativa-a-limbii-romane-in-scolile-alolingve/

Minoritățile etnice cer predarea calitativă a limbii române în școlile alolingve

Oxana Gumennaia este vorbitoare de limba rusă dar a ales să învețe la colegiu în limba română pentru a putea mai ușor învăța limba de stat. La absolvirea liceului știa doar câteva noțiuni de bază, dar a trecut cu brio examenul pentru că știa un cântec în română. Oxana activează ca psiholog la liceul ”Petru Motvilă” și consideră că nici acum metodele de predare nu sunt eficiente.

Oxana, cum reușesc moldovenii vorbitori de rusă să învețe și să vorbească limba română?
Oxana Gumennaia: Vorbitorii de rusă vorbesc româna rău. Aceștia încep să o posede bine când pleacă să-și facă studiile în România. Din experiența mea, cei care studiază în româna în Republica Moldova o vorbesc mai puțin corect, inclusiv și eu. Am absolvit colegiul în limba română, dar vezi și tu că nu o vorbesc foarte bine.

Natalia Ghilașcu: De ce ai ales să înveți la colegiu în română? Nu erau locuri în grupuri cu predare în rusă?
Oxana Gumennaia: Am ales intenționat această opțiune ca să învăț mai ușor limba română, deoarece după absolvirea școlii n-am avut cunoștințe suficiente, cuvinte de bază: ”pâine”, ”lapte„, ”la revedere”, „bună ziua”. Am susținut examenul la limba româna pentru că știam să cânt ”De ce nu-mi vii” și profesoara a fost mulumită. N-am avut atunci cunoștințe despre teorie, ortografie, gramatică.

Natalia Ghilașcu: La colegiul de medicină ai avut posibilitatea să studiezi în clasele ruse?
Oxana Gumennaia: Da, dar am indicat în cererea de admisie că vreau să studiez în grupa cu predare în română.

Natalia Ghilașcu: Cum crezi, de ce cursurile de limba română nu sunt eficiente?
Oxana Gumennaia: Am impresia că, deși trăim într-o societate vorbitoare de română, metodele de predare nu sunt complete. Curricula este una foarte complexă, elevii încep să învețe limba româna din clasa a II-a, însă lecțiile nu sunt ajustate la psihologia copilului.

În ceea ce privește cursurile predate pentru adulți, am o cunoscută venită din Rusia, dânsa a frecventat cursurile de română, dar nu i-au fost de folos. Engleza a învățat-o, româna – nu. Nu cred că studierea limbii engleze este mai ușor de învățat. Ea nu a avut prejudecăți ca vorbitorii de rusă care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, de gen am trăit în Uniunea Sovietică, de ce ar trebui s-o învățăm? Soțul ei este vorbitor de română și a încercat să studieze limba, dar nu i-a reușit aici. Metodele de predare nu sunt corecte.

Natalia Ghilașcu: Cum ai reușit să înveți în cele din urmă limba română?
Oxana Gumennaia: Am avut o conversație cu o prietenă care plecase în Canada. I-am povestit cât de nemulțumită eram de faptul că trebuie să învăț româna, și dânsa mi-a răspuns că ar fi de mirare dacă ar fi încercat să se plângă acolo că trebuie să învețe engleză sau franceză. M-a întrebat ”unde trăiești?” Și asta m-a ajutat.

La început mi-a fost greu. Am învățat la colegiu trei ani, primele trei luni erau de coșamar. Am avut noroc că erau disponibile cărți identice în româna (chiar și în grafia chirilică) și rusă. Învățam pe de rost, uneori neînțelegând sensul. Iar peste trei luni am început să înțeleg această limbă, să fac conexiuni între fraze. N-am învățat niciodată gramatica, de aceea comit erori. Cel puțin nu am probleme să o înțeleg, chiar dacă nu construiesc fraze corecte, pot să mă înțeleg cu oamenii care deloc nu vorbesc rusă.

foto: evz.ro

foto: evz.ro
Natalia Ghilașcu: Ai avut vreodată dificultăți să-ți căuți un loc de muncă din motiv că nu știi limba română?
Oxana Gumennaia: Nu, am absolvit colegiul în româna și m-am angajat în calitate de medic la un izolator de detenție. Am avut probleme când trebuia să fiu promovată în poziția de șef al serviciului de psihologie. În același timp, am avut probleme și din cauza persoanei responsabile pentru cadre căreia nu-i plăcea să fie promovate femei, aceasta a insinuat că nu cunsc româna. I-am spus șefului că am absolvit colegiul în româna, că știu limba, știu scriu acte în româna. Ca rezultat, problema a fost rezolvată.

Natalia Ghilașcu: Prietenii tăi se confruntă cu problema de angajare pentru că nu cunosc limba română?
Oxana Gumennaia: Cei care lucrează individual sau sunt freelanceri, nu s-au ciocnit cu astfel de probleme, dar cel mai des se angajează prin intermediul cunoștințelor, daca activitatea nu presupune interacțiunea cu publicul. Cei care lucrează la Serviciul de Urgență și nu cunosc limba română, se înțeleg prin semne.

Cei mai învârstă de 40 de ani au o mare dificultate de integrare. Acum, dacă se dorește obținerea unui loc de muncă serios, necunoașterea limbii de stat nici nu este pusă în dicuție, pentru că trebuie să știi și româna, și rusa, și engleza.

Natalia Ghilașcu: Ai avut careva incidente neplăcute cu majoritatea moldovenilor care vorbesc limba româna?
Oxana Gumennaia: Tatăl meu este ucrainean, mama este moldoveancă. De obicei, nu provoc discuții despre politică, mai ales cu cei care optează pentru unirea Moldovei cu România, pentru că de obicei, aceste conversații nu duc niciodată la bine. Copilul meu învață limba română mai ușor decât mine, cred că cu timpul, vorbitorii de limba rusă se vor integra mai bine dacă se dorește acest lucru.

Natalia Ghilașcu: Ce recomandări ai avea pentru promovarea politicilor lingvistice în Moldova?
Oxana Gumennaia: O cunoștință din Taraclia nu cunoaște deloc limba română. Nu-mi imaginez că peste 5 ani o vor cunoaște, pentru că nu sunt disponibile cursuri de limbă româna, dar și metodele de predare sunt ineficiente. Actuala Lege cu privire la funcționarea limbilor este destul de bună, nu trebuie să fie inventate ale legi, doar că trebuie să se încurajeze predarea limbii de stat și îmunătățierea metodelor de predare.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #19 : Ianuarie 31, 2014, 10:18:00 »


Absolvenții cu dizabilități mintale, singuri în fața provocărilor de a-și continua studiile

Mulți dintre copiii cu probleme de sănătate mintală din Moldova îşi trăiesc viaţa închise între pereții școlilor internat, departe de ochii lumii. Peste geamul școlii rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, fiecare copil este special în felul său.

Alina a absolvit școala, dar așa și nu a reușit să se integreze. Mai trece uneori pragul instituției unde a învățat, pentru că aici găsește spijinul emoțional de la profesorii care îi înțelegeau nevoile.

Practic, în această situație de disperare se pomenesc tocmai acei tineri care nu au reușit să se integreze în societate. Alina visează să devină educatoare și să-i ajute pe alți copii, însă acest vis i-a fost spulberat din cauza neîncrederii în forțele proprii, dar și a dizabilității pe care o are.

Directoarea internatului, Rodica Gospodinov, susține că a făcut tot ce i-a stat în puteri ca acești absolvenți să reușească sa-și aleagă o profesie, după ce au organizat excursii la mai multe întreprinderi. Cu toate acestea, în fiecare an rămân elevi care se integrează mai dificil în societate.

În cele din urmă, tânăra a depus actele de înmatriculare la o școală de meserii din Chișinău, însă s-a pomenit în fața unor probleme care păreau aproape existențiale. Viața de zi-cu-zi i se părea prea complicată pentru o tânără care a locuit peste 10 abi la o școală internat. Nu a stat mult pe gânduri și a abandonat studiile și din cauza că costul pentru chirie era prea mare, iar condițiile de trai la cămin lăsau de așteptat. Directorul școlii profesionale nr 8 din capitală a luat legătura personal cu eleva pentru a clarifica situația.

Nicio școală profesională din Moldova nu dispune de un psihopedagog, iar în majoritatea cazurilor, acești tineri nu ajung să învețe mai departe. Asta deși Legea cu privire la integrarea persoanelor cu dizabilități prevede să le fie asigurate condiţii necesare pentru educarea, instruirea şi pregătirea profesională a acestora. Astfel, pregătirea profesională a adolescenților cu dizabilități mintale este practic nerealizabilă.

Copiii de la internatul din Hâncești au găsit un refugiu, pentru că în comunitățile de baștină nu găsesc nici spijin moral, nici educativ, iar deseori sunt marginalizați de societate. Aproape jumătate dintre ei s-au destănuit cum sunt priviți de ceilalți colegi.

Pentru persoanele cu dizabilităţi care au împlinit vârsta de 16 ani nu există deocamdată programe de şcolarizare. În lipsa unui program individual şi a unui specialist care să lucreze cu ei, aceștia riscă să devină analfabeţi printre tinerii cu dizabilităţi. Mai mult, dacă nu reușesc să învețe o profesie după absolvirea școlilor internat, riscă să stea toată viața acasă, în grija părinților.

Potrivit unui studiu recent, realizat de Fundaţia Soros Moldova, persoanele cu dizabilităţi mintale se situează în categoria celor mai discriminate grupuri sociale. Nivelul de acceptare a acestora în societate este cel mai redus. Totodată, în Moldova se înregistrează un grad redus de implicare a persoanelor cu dizabilităţi mintale în viaţa socială şi în procesul de studii.

În țara noastră unt înregistraţi circa 4 mii copii cu tulburări mintale şi de comportament. Rata îmbolnăvirii cu aceste afecţiuni în rîndul copiilor este de 31 la sută din numărul total al persoanelor cu dizabilități intelectuale.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #20 : Februarie 26, 2014, 12:40:08 »


Ministerul Educației este criticat pentru
îndoctrinarea ortodoxă în școlile publice

Îndoctrinarea creştin-ortodoxă persistă în marea parte a şcolilor din Republica Moldova. Aceasta este una din constatările principale ale studiului realizat recent de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului. Această situaţie vine în contradicţie directă cu Constituţia Republicii Moldova, care în mod direct stabileşte că învățământul de stat trebuie să fie laic.

Conform constatărilor preliminare ale Studiului asupra discriminării în sistemul şcolar din Republica Moldova realizat de CIDO, în Moldova nivelul de îndoctrinare creştin-ortodoxă în cadrul sistemului de învățământ este foarte înalt. Această îndoctrinare se manifestă prin ore şi activităţi creştin-ortodoxe de facto impuse elevilor, în abundenţa obiectelor şi simbolurilor religioase prin şcoli, în limbajul şi mesajele cu conotaţii clare creştin-ortodoxe din partea cadrelor didactice, etc.

În peste 40% din şcolile vizitate prin coridoarele, holurile şi clasele de studii au fost observate obiecte şi simboluri creştin-ortodoxe, precum icoane, răstigniri, rugăciuni, tablouri cu tematica religioasă, etc. Într-o şcoală din municipiul Chişinău, nemijlocit în cadrul şcolii funcţionează o biserică creştin-ortodoxă, iar întreg interiorul acestei şcoli abundă în tablouri mari cu tematicile creştine, plăci cu rugăciuni, povăţuiri creştin-ortodoxe, etc.

În 80% din şcoli observate părinții au confirmat desfășurarea ritualurilor religioase în cadrul şcolii, deseori fără solicitarea consimțământului acestora. Mai jos sunt citatele din chestionarele observatorilor:

”La 1 septembrie preotul vine să sfințească școala. Unii profesori fac împreună cu copii rugăciuni la începutul orelor. Nu este cerut consimțământul”.

”Fac rugăciunea de dimineață cu dirigintele clasei, la cantină se roagă împreuna cu Părintele înainte de mâncare.”

Încadrarea la orele de religie în multe cazuri este la fel realizată în mod colectiv, fără acordul direct al părinţilor şi copiilor. Mai mult ca atît, conţinutul orelor de religie deseori constă în îndoctrinare şi prozelitism direct, şi nu în discutarea conceptelor religioase sub aspect comparativ sau academic.

”Când s-au făcut lecțiile de religie nu ni s-a cerut consimțământul”.

”Da, am fost obligați sa scriem cerere, pentru ca au nevoie de fix 15 elevi, adică cel puțin 15.”

”Inițial când s-a introdus 3 ani în urma, era obligatorie pentru toți, însă mai mulți părinți s-au revoltat si religia a fost scoasă din program.”

“Nu sunt mulțumită. Copii învață rugăciuni. Părintele invită copii la biserică, iar cei care nu vor să meargă, rămân marginalizați”

Toate aceste observaţii, dar şi informaţii din alte surse, confirmă constatarea privind persistenţa îndoctrinării religioase în şcoli, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Organizaţiile societăţii civile din domeniul drepturilor omului solicită insistent Guvernului şi Ministerului Educaţiei să oprească încălcările flagrante şi grave ale Constituţiei și să asigure caracter cu adevărat laic sistemului de învățământ public. Situaţia deplorabilă la capitolul libertatea gândirii şi religiei din ţară din an în an este scoasă în evidenţă de instituţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale, precum ONU, Departamentul de Stat al SUA, CIDO, etc. În acest context Republica Moldova nu poate ignora până la nesfârșit angajamentele asumate pe plan internaţional, şi trebuie să apuce calea spre o democraţie veritabilă de tip european, dar nu spre teocraţie retrogradă de tip medieval.
Memorat
TotiEgali
Administrator
Full Member
*****

Karma: 0
Deconectat Deconectat

Mesaje: 171


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #21 : Februarie 28, 2014, 08:08:51 »

   Cred ca perceptia in privinta accesului la educatie este un pic exagerata. Toata lumea are impresia ca statul roman nu face nimic in acest sens, dar haideti sa analizam un pic situatia. In America si alte tari foarte puternice, parintii/studentii  trebuie sa plateasca taxe de scolarizare foarte mari, fara a fi obligati ulterior sa ramana in tara un numar de ani, sau, in cazul in care nu au taxe de scolarizare de platit, sunt obligati sa ramana un numar de ani pe piata muncii, in tara respectiva. Majoritatea facultatilor din Romania sunt de stat, si, exceptand medicina, arhitectura, nu trebuie sa aloci fonduri senzationale pentru a absolve cursurile. Evident, in cazul in care este vorba de o facultate intr-un centru universitar, platesti practic viata in orasul respectiv, cu tot ceea ce implica acest lucru. Deci, accesul la educatie in Romania este destul de facil in cazurile fericite(vorbesc aici de copii ai caror parinti isi pot permite sa intretina in orasul respectiv copilul). Problema apare in mediul rural : alocatiile sunt extrem de mici, iar bursele pentru licee sunt practice inexistente, in cazul in care cineva dintr-o comuna doreste sa urmeze liceul in oras. Cred ca aici ar trebui lucrat cat de cat, a.i sa vorbim despre un acces la educatie bine ingradit.
Memorat
Pagini: 1 [2]   In sus
 
Schimbă forumul:  

cron